Cercetare Experimentală

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Automatică
Conține 7 fișiere: pdf
Pagini : 139 în total
Cuvinte : 34055
Mărime: 10.98MB (arhivat)
Publicat de: Florin H.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof,Dr .Ing.Acad.Ursei Florin Th
Curs la materia de cercetare experimentala

Cuprins

  1. Cuprins
  2. 1. PRINCIPII DE MASURARE 7
  3. 1.1. Montajul în punte 7
  4. 1.1.1. Masurarea prin metoda deviatiei (punte neechilibrata) 8
  5. 1.1.2. Masurarea prin metoda de zero (puntea echilibrata) 10
  6. 1.2. Conectarea traductorilor în punte 11
  7. 2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CAPTOARELOR 13
  8. 2.1. Traductorul electric rezistiv 13
  9. 2.2. Elementul elastic 16
  10. 2.2.1. Materiale pentru elementele elastice ale captoarelor 18
  11. 2.2.2. Tehnologia de executie a elementelor elastice ale captoarelor 20
  12. 2.3. Lantul de masurare 21
  13. 2.4. Dispozitive auxiliare electrice 23
  14. 2.5. Dispotitive auxiliare mecanice 25
  15. 3. CONFECTIONAREA TRADUCTORILOR TENSOMETRICI
  16. REZISTIVI
  17. 27
  18. 3.1. Codificarea traductorilor tensometrici rezistivi de fabricatie HBM
  19. (Hottinger Baldwin Messtechnik)
  20. 29
  21. 3.2. Tipuri de traductori tensometrici 30
  22. 3.3. Alegerea traductorilor tensometrici 36
  23. 3.4. Geometria traductorilor tensometrici 37
  24. 4. SURSE SI ERORI DE MASURARE 43
  25. 4.1. Surse de eroare 43
  26. 4.2. Efectul de integrare 46
  27. 4.2.1. Modul de manifestare 46
  28. 4.2.2. Diminuarea erorilor introduse de catre efectul de integrare.
  29. Utilizarea lanturilor de traductori
  30. 49
  31. 4.3. Efectul de sensibilitate transversala 51
  32. 4.4. Factori care influenteaza rezultatele masuratorilor 55
  33. 4.4.1. Influenta variatiei de temperatura 55
  34. 4.4.2. Influenta conductoarelor de legatura 60
  35. 4.4.3. Influenta rezistentei de izolatie a traductorului 62
  36. 4.4.4. Influenta efectului termoelectric si a reactiilor chimice 63
  37. 4.4.5. Influenta sensibilitatii transversale a traductorului 65
  38. 5. Determinarea tensiunilor remanente 68
  39. 5.1. Metode nedistructive 68
  40. 5.2. Metoda rozetei tensometrice gaurite 69
  41. 5.3. Efectuarea gaurii 74
  42. 5.4. Etalonarea rozetelor 77
  43. 5.5. Variante ale metodei 78
  44. 5.6. Precizia determinarilor 79
  45. 5.7. Cresterea preciziei determinarii tensiunilor remanente prin
  46. metoda rozetei tensometrice gaurite
  47. 83
  48. 5.7.1. Corectii pentru sensibilitatea transversala. Rozeta „Delta” 83
  49. 6
  50. 5.7.2. Corectii pentru efectul de integrare 88
  51. 5.7.3. Corectii pentru compensarea erorilor introduse de excentricitatea
  52. gaurii
  53. 97
  54. 5.7.4. Determinarea directiilor principale 104
  55. 6. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A DEFORMATIILOR
  56. RELATIVE RESPECTIV A TENSIUNILOR CE APAR ÎN PIESE,
  57. SUBANSAMBLE SI STRUCTURI PORTANTE
  58. 106
  59. 6.1. Studiul asupra rezistentei traversei frontale si aparitiei unor
  60. defecte ce apar în exploatarea vagoanelor de marfa
  61. 106
  62. 6.1.1. Generalitati 106
  63. 6.1.2. Metodologia de încercare 107
  64. 6.1.3. Încercari de circulatie 109
  65. 6.1.4. Încercarea de tamponare 109
  66. 6.1.5. Concluzii 110
  67. 6.2. Estimarea pe cale experimentala a duratei de viata pentru structurile
  68. portante ale vehiculelor feroviare supuse solicitarilor vatiabile aleatoare
  69. 111
  70. 6.2.1. Introducere 111
  71. 6.2.2. Durata de viata la stâlpii laterali ai vagoanelor gondola pe 4
  72. osii
  73. 112
  74. 6.2.3. Durata de viata la boghiul destinat echiparii metroului 114
  75. 6.2.4. Concluzii 115
  76. 6.3. Studiu asupra comportarii la solicitarile din circulatie si la socul provocat
  77. de tamponare a boghiului Y25-Lsdi de 25 t/osie
  78. 116
  79. 6.3.1. Introducere 116
  80. 6.3.2. Încercari de tamponare a cadrului boghiului 117
  81. 6.3.3. Încercari de rezistenta în circulatia pe cale 118
  82. 6.3.4. Concluzii 121
  83. 6.4. Asupra rezistentei îmbinarii stâlpilor cutiei vagoanelor gondola pe 4 osii 121
  84. 6.4.1. Generalitati 121
  85. 6.4.2. Prezentarea programului de încercari în regim static 121
  86. 6.4.3. Estimarea duratei de viata 125
  87. 6.4.4. Încercari de oboseala pe stand 126
  88. 6.4.5. Concluzii 129
  89. 6.5. Încercari de tamponare la bagonul descoperit tip gondola pe 4 osii cu
  90. ecartament 1520 mm
  91. 130
  92. 6.6. Încercari de tamponare la vagonul descoperit pentru transport minereu pe
  93. 4 osii cu 38t/osie
  94. 136
  95. 6.7. Încercari de tamponare la vagonul cisterna de 95 mc pe 4 osii cu
  96. 22,5 t/osie
  97. 140

Extras din curs

CAPITOLUL 1

PRINCIPII DE MASURARE

1.1 Montajul în punte

Pentru realizarea unei masurari de precizie, în tensometria electrica se

foloseste montajul în punte al traductorilor. Relatiile de baza din tensometria

electrica ce exprima legatura liniara dintre deformatii si variatia parametrului

electric si data de traductorul de masura, pune usor în evidenta elementele

componente ale circuitului de masura [37].

Astfel, în cazul utilizarii traductorului rezistiv rezulta ca pentru a fi posibila

masurarea unei alungiri 10 6...10 3 − − e = , cu un traductor cu rezistenta electrica R=100

ohmi si constanta k=2, este necesar ca circuitul de masura sa sesizeze variatii de

rezistenta:

D = × × e = ( )= W − − R k R 2 x 102 x 10 6...10 3 0.0002 ... 0.2 (1.1)

Practic este foarte dificil sa se masoare, cu suficienta precizie, asemenea

variatii de rezistenta cu ohmetre obisnuite, fapt care impune utilizarea unui montaj

electric în punte, montaj ce poate sa asigure precizia dorita. Puntea devine astfel

elementul principal al oricarui aparat pentru masurari tensoelectrice.

Cel mai simplu montaj în punte este puntea Wheatstone (Figura 1.1). În

montajul clasic aceasta punte este alimentata de la o sursa de curent continuu iar pe

diagonala de masura este conectat un galvanometru.

Figura 1.1 Puntea Wheatstone

U

A C

B

D

I1-Ig

I2+Ig

I1

I2

R1

R2

R4

R3

I

Ig

8

Daca rezistentele puntii satisfac conditia:

1 3 2 4 R ×R = R ×R (1.2)

prin galvanometru nu trece curent (Ig = 0), puntea este echilibrata. Orice modificare

suferita de una din cele patru rezistente va afecta starea de echilibru a puntii, având

ca urmare trecerea unui curent prin galvanometru (Ig 0), curent a carui valoare va

caracteriza aceasta modificare de rezistenta.

Pastrarea liniaritatii relatiei = e

D k

R

R

si evitarea deteriorarii traductorului

tensometric aplicat pe piesa de masurat sunt asigurate atâta timp cât intensitatea

curentului care trece prind traductor nu provoaca o încalzire excesiva a acestuia. De

aceea, practic se limiteaza aceasta intensitate la valoarea It = 20 ... 30 mA, ea

determinând – functie si de valoarea rezistentelor din bratele puntii – marimea

tensiunii U aplicate la bornele A, C ale diagonalei de alimentare.

Intensitatea curentului Ig care trece prin galvanometru în cazul dezechilibrarii

puntii se obtine cu relatia:

( )( ) ( ) ( ) g 1 4 2 3 1 2 3 4 2 4 1 2

2 4 1 3

g R R R R R R R R R R R R R

R R R R

I U

+ + + + + +

× − ×

= × (1.3)

Cu ajutorul acestei relatii se va putea analiza majoritatea problemelor legate

de metodele de masurare cu puntile tensometrice. Aceste metode sunt enumerate în

ceea ce urmeaza.

1.1.1 Masurarea prin metoda deviatiei (punte neechilibrata)

Dependenta data de relatia de mai sus, dintre intensitatea curentului din

galvanometru si oricare din rezistentele puntii, de exemplu rezistenta R1 a

traductorului de masura, nu este liniara.

În timpul masurarii unei deformatii intereseaza variatia de curent

corespunzator unei variatii R1 pe care o produce alungirea  asupra rezistentei

traductorului. Deoarece, dupa cum s-a vazut, aceasta variatie de rezistenta este

foarte mica în raport cu rezistenta R1, cuprins între 150 ohmi si 350 ohmi. Curba

obtinuta scoate în evidenta neliniaritatea relatiei dintre cele doua marimi. În figura

1.2.b este reprezentata tot variatia curentului Ig, însa pentru un domeniu mult mai

restrâns al variatiei rezistentei R1 si anume de la 245 la 255 ohmi, ceea ce

corespunde unor variatii foarte mari (±2%) al alungirii. Este o reprezentare la o

scara marita a portiunii încercuite din curba din figura 1.2.a.; apropierea ei de o linie

dreapta permite sa se traga concluzia ca, pentru cazurile practice, dependenta dintre

Ig si R1 se poate admite ca fiind liniara.

Preview document

Cercetare Experimentală - Pagina 1
Cercetare Experimentală - Pagina 2
Cercetare Experimentală - Pagina 3
Cercetare Experimentală - Pagina 4
Cercetare Experimentală - Pagina 5
Cercetare Experimentală - Pagina 6
Cercetare Experimentală - Pagina 7
Cercetare Experimentală - Pagina 8
Cercetare Experimentală - Pagina 9
Cercetare Experimentală - Pagina 10
Cercetare Experimentală - Pagina 11
Cercetare Experimentală - Pagina 12
Cercetare Experimentală - Pagina 13
Cercetare Experimentală - Pagina 14
Cercetare Experimentală - Pagina 15
Cercetare Experimentală - Pagina 16
Cercetare Experimentală - Pagina 17
Cercetare Experimentală - Pagina 18
Cercetare Experimentală - Pagina 19
Cercetare Experimentală - Pagina 20
Cercetare Experimentală - Pagina 21
Cercetare Experimentală - Pagina 22
Cercetare Experimentală - Pagina 23
Cercetare Experimentală - Pagina 24
Cercetare Experimentală - Pagina 25
Cercetare Experimentală - Pagina 26
Cercetare Experimentală - Pagina 27
Cercetare Experimentală - Pagina 28
Cercetare Experimentală - Pagina 29
Cercetare Experimentală - Pagina 30
Cercetare Experimentală - Pagina 31
Cercetare Experimentală - Pagina 32
Cercetare Experimentală - Pagina 33
Cercetare Experimentală - Pagina 34
Cercetare Experimentală - Pagina 35
Cercetare Experimentală - Pagina 36
Cercetare Experimentală - Pagina 37
Cercetare Experimentală - Pagina 38
Cercetare Experimentală - Pagina 39
Cercetare Experimentală - Pagina 40
Cercetare Experimentală - Pagina 41
Cercetare Experimentală - Pagina 42
Cercetare Experimentală - Pagina 43
Cercetare Experimentală - Pagina 44
Cercetare Experimentală - Pagina 45
Cercetare Experimentală - Pagina 46
Cercetare Experimentală - Pagina 47
Cercetare Experimentală - Pagina 48
Cercetare Experimentală - Pagina 49
Cercetare Experimentală - Pagina 50
Cercetare Experimentală - Pagina 51
Cercetare Experimentală - Pagina 52
Cercetare Experimentală - Pagina 53
Cercetare Experimentală - Pagina 54
Cercetare Experimentală - Pagina 55
Cercetare Experimentală - Pagina 56
Cercetare Experimentală - Pagina 57
Cercetare Experimentală - Pagina 58
Cercetare Experimentală - Pagina 59
Cercetare Experimentală - Pagina 60
Cercetare Experimentală - Pagina 61
Cercetare Experimentală - Pagina 62
Cercetare Experimentală - Pagina 63
Cercetare Experimentală - Pagina 64
Cercetare Experimentală - Pagina 65
Cercetare Experimentală - Pagina 66
Cercetare Experimentală - Pagina 67
Cercetare Experimentală - Pagina 68
Cercetare Experimentală - Pagina 69
Cercetare Experimentală - Pagina 70
Cercetare Experimentală - Pagina 71
Cercetare Experimentală - Pagina 72
Cercetare Experimentală - Pagina 73
Cercetare Experimentală - Pagina 74
Cercetare Experimentală - Pagina 75
Cercetare Experimentală - Pagina 76
Cercetare Experimentală - Pagina 77
Cercetare Experimentală - Pagina 78
Cercetare Experimentală - Pagina 79
Cercetare Experimentală - Pagina 80
Cercetare Experimentală - Pagina 81
Cercetare Experimentală - Pagina 82
Cercetare Experimentală - Pagina 83
Cercetare Experimentală - Pagina 84
Cercetare Experimentală - Pagina 85
Cercetare Experimentală - Pagina 86
Cercetare Experimentală - Pagina 87
Cercetare Experimentală - Pagina 88
Cercetare Experimentală - Pagina 89
Cercetare Experimentală - Pagina 90
Cercetare Experimentală - Pagina 91
Cercetare Experimentală - Pagina 92
Cercetare Experimentală - Pagina 93
Cercetare Experimentală - Pagina 94
Cercetare Experimentală - Pagina 95
Cercetare Experimentală - Pagina 96
Cercetare Experimentală - Pagina 97
Cercetare Experimentală - Pagina 98
Cercetare Experimentală - Pagina 99
Cercetare Experimentală - Pagina 100
Cercetare Experimentală - Pagina 101
Cercetare Experimentală - Pagina 102
Cercetare Experimentală - Pagina 103
Cercetare Experimentală - Pagina 104
Cercetare Experimentală - Pagina 105
Cercetare Experimentală - Pagina 106
Cercetare Experimentală - Pagina 107
Cercetare Experimentală - Pagina 108
Cercetare Experimentală - Pagina 109
Cercetare Experimentală - Pagina 110
Cercetare Experimentală - Pagina 111
Cercetare Experimentală - Pagina 112
Cercetare Experimentală - Pagina 113
Cercetare Experimentală - Pagina 114
Cercetare Experimentală - Pagina 115
Cercetare Experimentală - Pagina 116
Cercetare Experimentală - Pagina 117
Cercetare Experimentală - Pagina 118
Cercetare Experimentală - Pagina 119
Cercetare Experimentală - Pagina 120
Cercetare Experimentală - Pagina 121
Cercetare Experimentală - Pagina 122
Cercetare Experimentală - Pagina 123
Cercetare Experimentală - Pagina 124
Cercetare Experimentală - Pagina 125
Cercetare Experimentală - Pagina 126
Cercetare Experimentală - Pagina 127
Cercetare Experimentală - Pagina 128
Cercetare Experimentală - Pagina 129
Cercetare Experimentală - Pagina 130
Cercetare Experimentală - Pagina 131
Cercetare Experimentală - Pagina 132
Cercetare Experimentală - Pagina 133
Cercetare Experimentală - Pagina 134
Cercetare Experimentală - Pagina 135
Cercetare Experimentală - Pagina 136
Cercetare Experimentală - Pagina 137
Cercetare Experimentală - Pagina 138
Cercetare Experimentală - Pagina 139

Conținut arhivă zip

  • Tensometrie - Capitolul 1.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 2.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 3.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 4.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 5.pdf
  • Tensometrie - Capitolul 6.pdf
  • Tensometrie - Cuprins.pdf

Alții au mai descărcat și

Simularea cu MEF a comportării barelor cu pereți subțiri cu senele cu secțiuni z continue peste reaze

1.1 Generalităţi Profilele metalice formate la rece se întâlnesc în mai toate aspectele vieţii moderne. Utilizările acestora sunt multe şi...

Optimizarea asistată a sistemelor automate

Introducere În toate activităţile umane se manifestă continuu tendinţa (tendinţele) de perfecţionare, de alegere a unor soluţii optime. Atunci...

Instrumente Utilizate în Managementul Calității

INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL CALITĂŢII [1] [3] [4] [9] [10] [24] [30] [31] [44] [48] [49] [50] [52] [54] [64] [66] [87] [92] [93] [98]...

Exemple de Automatizare Convențională a Unor Utilaje și Instalații din Industria Chimică

Exemple de automatizare convenţională a unor utilaje şi instalaţii din industria chimică 1. Consideraţii generale privind elaborarea unui plan de...

Microsistemul cu Microprocesor 8085 EMAC Universal Trainer

L1. Microsistemul cu microprocesor 8085 EMAC Universal Trainer Obiective - Să înţeleagă structura internă şi funcţionarea microprocesorului...

Discretizarea Sistemelor Continue

Discretizarea sistemelor continue 1. Sisteme de reglare continuale Sistemele automate moderne combină în bucla de reglare dispozitive pur...

Curs SQL

Sintaxa de baza a instructiunilor SQL Obiective • Cunoasterea capabilitatilor instructiunilor SELECT • Executarea unor instructiuni SELECT de...

Complemente de Teoria Sistemelor

SISTEME NELINIARE 1. Conceptul de sistem neliniar. Tipuri de neliniaritati Conceptul de sistem neliniar Un sistem este neliniar atunci cand...

Te-ar putea interesa și

Strategii de management și practici incluzive la nivelul clasei în învățământul primar

Managementul fiind una dintre cele mai vechi arte şi cele mai noi ştiinţe, răspunde tot mai prezent, în tot mai multe domenii, necesităţilor...

Influența Rețelelor de Socializare Asupra Relațiilor Interpersonale la Adolescenți

Introducere Omul este o fiinţă complexă, iar nevoia de a comunica, de a transmite sau de a primi semnale, mesaje (informaţii, idei, sentimente)...

Problema narcomaniei la tineri

Introducere Actualitatea cercetarii este determinata de situatia si conditiile dificile în care se afla tinerii din tara noastra, ramânând în...

Tulburări de Conduită la Elevul cu Deficiențe de Intelect

ARGUMENT În societatea actuală, ne întâlnim din ce în ce mai des cu situaţii sau cazuri în care copiii sunt stigmatizaţi, marginalizaţi, lipsiţi...

Proiectarea unor dispozitive pentru ușurarea pornirii MAC

1.INTRODUCERE 1.1 Generalităţi [2, 3, 12] Motoarele utilizate pentru acţionarea automobilelor şi tractoarelor, în marea lor majoritate, sunt...

Integrarea profesională a tinerilor cu handicap

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Protecţia şi asigurarea tinerilor cu handicap, reprezintă un subiect de bază în cadrul programului...

Comunicarea

INTRODUCERE Actualitatea cercetării. La universitate uneori auzim cutare student care nu studiază, deoarece nu-i place profesorul respectiv sau...

Eficientizarea Comunicării Didactice

1.1. Comunicarea umană Comunicarea reprezinta procesul de transmitere a unui mesaj de catre un emitator intr-o maniera codificata printr-un anumit...

Ai nevoie de altceva?