Bazele cercetării experimentale

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 31 fișiere: doc, jpg
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 8582
Mărime: 7.14MB (arhivat)
Publicat de: Iulian I.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Musuroi Gabriel
Aceasta arhiva contine tot ce este necesar pentru a trece cu brio BCE din anul 3 la Ingineria Sistemelor Biotehnice din cadrul UPB. Contine poze la instrumentele de laborator studiate in cadrul laboratorului, cursurile necesare la seminar in format electronic cu problemele necesare la examen.

Extras din curs

1. OBIECTUL

Procedura are ca scop crearea unui cadru metodologic unic: care să asigure măsurarea fortelor ce se produc în diferite organe de maşini.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică în domeniul măsurării tensometrice a forţelor şi se referă la activităţile care se desfăşoară după primirea deciziei de către responsabilul de încercare, odată cu primirea produsului la încercări şi până la predarea raportului de încercări. Identificarea, manipularea şi depozitarea produselor de încercat, se face conform PGS-04, iar întocmirea raportului de încercări conform PGS-08. Procedura are la bază metodologia de încercare INMA.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

- Notiţa tehnică a traductorului de forţă (doza tensometrică);

- Carte tehnică amplificator tensometric ;

- Carte tehnică modul de etalonare.

- STAS 8147/1-80 - Tensiometrie electrică rezistivă. Terminologie;

4. REGULI DE PROCEDURĂ

4.1. Condiţii şi acţiuni prealabile

Responsabilul de încercare se asigură că:

- aparatele de măsură sub incidenţa metrologică, necesare aplicării procedurii, sunt în termenul de valabilitate al ultimei verificări metrologice;

- aparatele de măsură sunt în stare normală de funcţionare;

- sunt îndeplinite Instrucţiunile de tehnica securităţii muncii specifice maşinii sau utilajului supus încercărilor, precizate de beneficiar conform anexei 1.

Responsabilul de încercare studiază proiectul tehnic al utilajului (ansamblului), stabileşte punctele în care se va executa măsurarea momentului şi studiază posibilităţile concrete de amplasare a traductorilor.

Responsabilul de încercare alege tipul de traductor de forţă în funcţie de:

- domeniul de măsură al traductorului:

- se va alege astfel încât valorile maxime de forţă ce urmează a fi măsurate să nu depăşească valoarea maximă a domeniului de măsură pentru traductor;

- tipul forţelor de măsurat:

- forţe de întindere

- forţe de compresiune

Observaţie:

In funcţie de condiţiile concrete ale măsurătorii respective (spaţiu disponibil, direcţia pe care se doreşte măsurarea forţei, posibilităţile de fixare a traductorului). în cazul în care este necesar, se proiectează şi se execută un dispozitiv suplimentar pentru fixarea traductorului de forţă.

Asistentul încercător efectuează următoarele operaţii:

- conectează la capătul liber al cablului traductorului de forţă o mufă; poziţia de lipire a firelor pe.mufă va fi cea indicată în cartea tehnică a amplificatorului tensometric in concordanţă cu notiţa tehnică a traductorului;

- folosind un ohmetru de precizie măsoară valorile de rezistenţă la capetele firelor traductorului şi verifică dacă acestea corespund cu valorile specificate în Notiţa tehnică a traductorului.In cazul în care nu corespund, se va schimba traductorul de forţă cu altul corespunzător, încercătorul verifică execuţia acestor operaţii.

Aparatura folosită:

- traductorul de forţă (doza tensometrică);

- amplificatori tensometrici (precizia 0,2%);

- modul de etalonare ;

- amplificatori Analog Devices (precizia ± 0,1%);

- sistem de achiziţie a datelor {precizia 1 bit);

- computer tip laptop;

- acumulator auto 12V.

Observaţie: Nu se vor executa măsurători în alte condiţii atmosferice (temperatură, umiditate.

presiune) decât în limitele admisibile specificate în documentaţia tehnică a aparatelor de măsură şi a traductorilor.

4.2. Reguli de procedură privind modul de lucru la efcctuarea etalonării traductorului

Pentru etalonarea traductorului se execută în ordine cronologică următoarele operaţiuni:

- asistentul încercător, ajutat de operator, montează traductorul de forţă pe maşina universală de tracţiune-compresiune; încercătorul venfică corectitudinea execuţiei operaţiilor;

- asistentul încercător alimentează puntea tensometrică. în care se află modulele amplificatoare la o priză de c.a. monofazat 220 V şi porneşte aparatul prin acţionarea comutatorului pe poziţia 'Pornit’; încercătorul verifică corectitudinea execuţiei operaţiilor;

- asistentul încercător conectează traductorul la amplificatorul tensometric. prin intermediul unei cutii de interconectare şi a cablurilor de legătură, la mufa 'TRADUCTOR’ a unuia din modulele amplificatoare: încercătorul venfică corectitudinea execuţiei operaţiilor

- asistentul încercător stabileşte legătura între modulul amplificator şi sistemul de achiziţie (montat în computer), conectând la mufa "IEŞIRE" a respectivului modul amplificator, una din mufele cablului de legătură iar la conectorul "INTRĂRI ANALOGE" al computerului, conectorul corespunzător aflat la celălalt capăt al cablului; încercătorul verifică corectitudinea execuţiei operaţiilor:

- asistentul încercător pune comutatorul "TENS.PUNTE" al modulului de amplificare respectiv pe poziţia "4V" sau "8V" în funcţie de valoarea maximă admisibilă înscrisă în notiţa tehnică a traductorului şi de sensibilitatea dorită; încercătorul venfică corectitudinea execuţiei operaţiei;

- încercătorul porneşte computerul şi încarcă software-ul ce realizează achiziţia datelor şi afişarea lor pe ecran pe timpul etalonării; responsabilul de încercare verifică corectitudinea execuţiei operaţiilor;

- asistentul încercător realizează echilibrarea modulului amplificator din cei trei petenţiometri "ABGLEICH - grob, mittel. fein" ("ECHILIBRARE - brut, mediu, fin") până când încercătorul citeşte pe display-ul computerului valoarea 0 (traductorul este nesolicitat); responsabilul de încercare verifică corectitudinea execuţiei operaţiilor;

- asistentul încercător (metrolog) aplică traductorului o forţă, a cărei valoare o citeşte pe instrumentul maşinii universale de tracţiune-compresiune. încercătorul venfică corectitudinea execuţiei operaţiei.

Preview document

Bazele cercetării experimentale - Pagina 1
Bazele cercetării experimentale - Pagina 2
Bazele cercetării experimentale - Pagina 3
Bazele cercetării experimentale - Pagina 4
Bazele cercetării experimentale - Pagina 5
Bazele cercetării experimentale - Pagina 6
Bazele cercetării experimentale - Pagina 7
Bazele cercetării experimentale - Pagina 8
Bazele cercetării experimentale - Pagina 9
Bazele cercetării experimentale - Pagina 10
Bazele cercetării experimentale - Pagina 11
Bazele cercetării experimentale - Pagina 12
Bazele cercetării experimentale - Pagina 13
Bazele cercetării experimentale - Pagina 14
Bazele cercetării experimentale - Pagina 15
Bazele cercetării experimentale - Pagina 16
Bazele cercetării experimentale - Pagina 17
Bazele cercetării experimentale - Pagina 18
Bazele cercetării experimentale - Pagina 19
Bazele cercetării experimentale - Pagina 20
Bazele cercetării experimentale - Pagina 21
Bazele cercetării experimentale - Pagina 22
Bazele cercetării experimentale - Pagina 23
Bazele cercetării experimentale - Pagina 24
Bazele cercetării experimentale - Pagina 25
Bazele cercetării experimentale - Pagina 26
Bazele cercetării experimentale - Pagina 27
Bazele cercetării experimentale - Pagina 28
Bazele cercetării experimentale - Pagina 29
Bazele cercetării experimentale - Pagina 30
Bazele cercetării experimentale - Pagina 31
Bazele cercetării experimentale - Pagina 32
Bazele cercetării experimentale - Pagina 33
Bazele cercetării experimentale - Pagina 34
Bazele cercetării experimentale - Pagina 35
Bazele cercetării experimentale - Pagina 36
Bazele cercetării experimentale - Pagina 37
Bazele cercetării experimentale - Pagina 38
Bazele cercetării experimentale - Pagina 39
Bazele cercetării experimentale - Pagina 40
Bazele cercetării experimentale - Pagina 41
Bazele cercetării experimentale - Pagina 42
Bazele cercetării experimentale - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Bazele Cercetarii Experimentale
    • Captorul de momente.jpg
    • Curs 2 tamc.doc
    • curs 3 TAMC.doc
    • Curs 4 tamc.doc
    • Dinamo.jpg
    • Dinamograf hidraulic.jpg
    • Dinamograful mecanic.jpg
    • forte.doc
    • Imag020.jpg
    • Imag025.jpg
    • Imag030.jpg
    • Imag031.jpg
    • Imag046.jpg
    • Inel tensiometric.jpg
    • Laborataor 1 musuroi.doc
    • Laboratoare musuroi cuprins.doc
    • Laborator 6 musuroi.doc
    • Laborator 7 musuroi.doc
    • Manometru diferential cu tub in forma d u.jpg
    • Manometrul cu tub Bourdon.jpg
    • Manometrul cu tub inclinat.jpg
    • Masurarea debitului.doc
    • Multimetru analogic.jpg
    • Multimetru digital cu termocuplu.jpg
    • Strobotahometru.jpg
    • Tah meknic.jpg
    • Tah optic si d contact.jpg
    • Tahogen..jpg
    • Tahogen.jpg
    • Tahometru d inductie111.jpg
    • Tahometru generator11.jpg

Alții au mai descărcat și

Botanică

Tesuturile vegetale La majoritatea plantelor pluricelulare celulele sunt grupate in tesuturi.Tesut vegetal= grupare de celule care au aceeasi...

Etapele unui Proces Biotehnologic

Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator,...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Structură acizi nucleici - curs general

Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale...

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Mitoza

Organismul uman adult constă din aproximativ 10¹5 celule rezultate toate dintr-o celulă unică - zigotul. O parte din celule îmbătrânesc şi se...

Biologie Vegetală

L.P.1 Structura celulei vegetale la Allium cepa (ceapa) Celula vegetală reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a organismului vegetal,...

Bioinginerie medicală

Definitii de baza - Abces - inflamatie, dureroasa, cu puroi, a pielii, data de infectie localizata - Aminoacizi - substante organice, elemente...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea stării rulmenților cu aplicație în mecatronică

Memoriu justificativ In cadrul fiecarei cercetari desfasurate, indiferent de domeniul la care ne referim, rezultatele obtinute pe cale teoretica...

Formarea la adolescenți a abilităților de rezolvare constructivă a conflictelor

Introducere. Motto:”A înţelege adolescenţii şi a-i proteja înseamnă a descifra viitorul, a-i pregăti,a le deschide căile neîntreruptului...

Plantele Medicinale din România

Ce sunt plantele medicinale? Istoric. Plantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziţia lor chimică au...

Influența injecției asupra emisiilor poluante

Utilizarea uleiurilor vegetale pentru alimentarea motoarelor cu ardere interna dateaza de un secol, Rudolf Diesel utilizand ulei de arahide in...

Valorificarea Plantelor Medicinale

IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de...

Maria Montessori

Locul si semnificatia lucrarii “Descoperirea copilului” in gandirea si activitatea Mariei Montessori Prima editie a acestei lucrari a aparut in...

Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive - BTPAC

1.1. SPRE O NOUA GENERATIE DE TESTE. BATERIA DE TESTE PSIHOLOGICE DE APTITUDINI COGNITIVE – BTPAC Bateria de teste psihologice de aptitudini...

Îndrumător în EXCEL

1. Consideraţii generale Rezultatele cercetărilor experimentale pot fi reprezentate sub formă de tabele, grafice sau ecuaţii. În general, în...

Ai nevoie de altceva?