Microbiologie

CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 ISTORIA DEZVOLTARII MICROBIOLOGIEI

Ziua de nastere a bacteriologiei – 24 aprilie 1676, când Anthonie van Leeuwenhoek (1632 - 1723) a transmis Societatii Regale de Stiinte din Londra, un referat stiintific în care sunt descrise microorganismele din mediul ambiant si care produc fermentatie. El era un bun slefuitor al lentilei si a construit un aparat care marea de 300 de ori, descoperind aceste fiinte pe care le denumeste animalule. Începe sa se desfasoare o etapa lunga privind morfologia si raspândirea microorganismelor.

Prima perioada a dezvoltarii microbiologiei:

I Perioada morfologica (200 ani)

În aceasta perioada se remarca Lazzaro Spalanzani (1799) prin cercetarile sale experimentale demonstrând ca: microorganismele nu sunt de origine divina, ca aparitia lor în produse se explica prin faptul ca ele au fost contaminate si ca prin înmultire ele actioneaza conducând la fermentatii sau alterari.

II Perioada fiziologica – începe ca urmare a activitatii si cercetarilor marelui savant Louis Pasteur (1822 - 1885) care pune în evidenta rolul drojdiilor în produsele de fermentatie, studiaza bolile vinului si ale berii datorate bacteriilor lactice si butirice si traseaza curbele de distrugere termica a microorganismelor care produc alterari ale produselor fermentate, tratament cunoscut sub denumirea de pasteurizare.

Louis Pasteur a intuit ca fiecare boala e produsa de un agent specific care odata cunoscut poate folosi la preparare de vaccinuri: împotriva turbarii, împotriva holerei.

În aceasta perioada Robert Koch (1843 - 1910) a studiat bacteriile producatoare de boli: bacilul tuberculozei Mycobacterium tuberculosis.

În 1892 Dimitrie Ivanovski descopera particulele virale, infectioase, strict parazite care produc boli grave la plante, animale, insecte, marcând aparitia virusologiei.

Alexander Flemming descopera în 1928 primul antibiotic: penicilina.

Victor Babes (1854 - 1926) este fondatorul microbiologiei în tara noastra. A descoperit peste 40 de tipuri de microbi, a studiat colorarea vitala a microorganismelor, a cercetat cu rezultate remarcabile boala turbarii si efectul vaccinului antirabic în aceeasi perioada cu Pasteur. La 29 de ani a publicat primul tratat de Bacteriologie împreuna cu V. Cornil – autorul primului tratat de bacteriologie aparut în lume (1885) si a stabilit tehnici de laborator pentru cultivarea microorganismelor si metode de colorare.

Descoperirea echipamentului enzimatic existent în celule de drojdie, în 1897, apartine fratilor Büchner care arata ca fermentatia are aplicatii importante în domeniul seroterapiei – seruri obtinute prin tratarea microorganismelor producatoare de boli. În diagnosticarea turbarii se cunosc corpusculii Babes – Negri.

Ioan Cantacuzino – întemeietorul Institutului de microbiologie din România a contribuit cu importante studii în imunologie, seroterapie.

Traian Savulescu a studiat, cu rezultate remarcabile, domeniul mucegaiurilor fitopatogene.

În domeniul bacteriologiei medicale s-au remarcat: Stefan Nicolau, D. Combinescu, Constantin Levatidi, M. Ciuca.

Dumitru Motoc (1898 - 1969) – fost conducator al Facultatii de Industrii Alimentare din Galati în perioada 1948 – 1969 a elaborat peste 100 de lucrari referitoare la fermentatie.

1.2 CLASIFICAREA SI OBIECTIVELE STIINTELOR MICROBIOLOGICE APLICATIVE

MICROBIOLOGIA – o stiinta biologica fundamentala care studiaza morfologia, fiziologia si sistematica microorganismelor, originea si evolutia lor, fenomene de ereditate si variabilitate microbiana si reprezinta un sistem organizat de cunostinte privind legile dupa care se desfasoara viata microorganismelor.

MICROORGANISMELE – sisteme complexe, mono- sau pluricelulare, cu celule de tip procariot sau eucariot, înzestrate cu un metabolism propriu si continuitate genetica, foarte diversificate ca forma, dimensiuni si activitate metabolica.

Dezvoltarea microbiologiei generale a condus la aparitia unor discipline microbiologice cu caracter aplicativ: - virusologia – studiul virusurilor; bacteriologia – studiul bacteriilor; micologia – studiul micromicetelor.

Numeroase discipline microbiologice s-au dezvoltat pe mai multe domenii de cercetare: microbiologia chimica, microbiologia acvatica, microbiologia solului, microbiologia cosmica; dintre acestea s-au desprins cele cu caracter aplicativ: microbiologia produselor alimentare, microbiologia industriala, biotehnologia.

MICOBIOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE – stiinta cu caracter aplicativ care studiaza structura, proprietatile, morfofiziologia organismelor cu implicatii în industria alimentara pentru cunoasterea urmatoarelor grupe de microorganisme : - microorganisme utile folosite sub forma de culturi starter pentru procese fermentative care stau la baza dezvoltarii subramurilor industriilor alimentare: drojdiile fermentative folosite la fabricarea berii, a vinului, a alcoolului etilic, în panificatie;