Nevertebrate

Curs
3.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 123 în total
Cuvinte : 51478
Mărime: 2.43MB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din curs

INTRODUCERE

Zoologia este una dintre ramurile principale ale ştiinţelor biologice, care se ocupă de studiul animalelor (de la gr. zoon = animal şi logos = vorbire).

Până prezent au fost descrise formal aproximativ 2 milioane de specii de animale. Descoperirea continuă de noi specii arată că această cifră este încă departe de adevăr, unii autori evaluând fauna actuală totală pe glob la 5 milioane de specii (Milennium Ecosystem Assessment). Pentru a face ordine în lumea animală, a apărut necesitatea elaborării unui sistem de clasificare a speciilor şi grupelor de animale. Primele clasificări ale animalelor aveau la bază aspectul practic sau aspectul imediat al formelor, fără a se ţine cont de legăturile de rudenie dintre grupe (sisteme artificiale). Cel mai pragmatic sistem de clasificare ar fi acela care împarte toate organismele vii în comestibile şi necomestibile. Ulterior a apărut necesitatea elaborării unor sisteme de clasificare mai ştiinţifice, mai apropiate de realitatea obiectivă, pe baza unor criterii filogenetice şi în contextul evoluţiei organismelor în decursul istoriei (sisteme naturale). Întocmirea unui astfel de sistem se bazează pe stabilirea caracterelor de asemănare şi pe aprecierea caracterelor diferenţiale dintre specii şi dintre categoriile mai mari de grupe de specii.

Sistematica (de la cuvântul grecesc latinizat systema = sistem, în sensul de sistem de clasificare), atât cea zoologică cât şi cea botanică, poate fi definită drept ştiinţa care se ocupă cu diversitatea lumii vii şi cu stabilirea relaţiilor de rudenie dintre organisme. Ea poate fi astfel opusă biologiei generale, ştiinţa fenomenelor generale ale vieţii sau a caracterelor comune tuturor vieţuitoarelor. Sistematica include toate ramurile comparative ale biologiei (morfologia şi anatomia comparată, fiziologia şi embriologia comparată, paleontologia etc.). În mod concret însă, sistematica se ocupă cu descrierea, ordonarea şi clasificarea speciilor.

Uneori pentru ştiinţa clasificării organismelor vii se foloseşte şi termenul de taxonomie (de la gr. taxis = aranjare, stabilire, ordonare; nomos = lege, regulă), care este considerat de unii oarecum echivalent cu sistematica. Totuşi, cei doi termeni nu sunt întrutotul identici.

Conform definiţiei date de G.G. Simpson (1961), sistematica este „studiul ştiinţific al felurilor şi diversităţii organismelor şi a tuturor relaţiilor dintre ele”, taxonomia este „studiul teoretic al clasificaţiei, incluzând bazele, principiile, procedurile şi regulile sale”, iar clasificaţia zoologică este „aranjarea în ordine a animalelor în grupe, pe baza relaţiilor şi asemănărilor dintre ele”.

E. Mayr (1969) redă pentru sistematică definiţia lui Simpson, fără a o analiza sau discuta, iar taxonomia o defineşte drept „teoria şi practica clasificării organismelor”. Deci după părerea ambilor autori amintiţi, taxonomia este ştiinţa principiilor clasificării, iar sistematica este clasificarea ştiinţifică a animalelor pe baza principilor enunţate de taxonomie.

Diferitele forme de animale care există sau care au existat în istoria lumii vieţuitoarelor provin unele din altele, trecând prin procese de complicare a organizării şi de adaptare la mediul extern. Prin urmare, între toate speciile există legături de rudenie mai apropiate sau mai îndepărtate. Stabilirea acestor legături dintre grupele de animale, precum şi studiul evoluţiei acestor grupuri, ca ramuri ale arborelui genealogic al animalelor, se numeşte filogenie (de la gr. filon = trunchi; genesis = formare, naştere). Numai pe baze filogenetice se poate stabili o clasificare cu adevărat ştiinţifică a vieţuitoarelor (clasificare filogenetică). Emil Racoviţă (1929) defineşte taxonomia drept „filogenie aplicată”. Definiţia dată de Racoviţă se aplică de fapt sistematicii, care este clasificarea ştiinţifică (deci filogenetică) a organismelor vii.

Ontogenia (de la gr. onta = fiinţă; genesis = formare), care se ocupă cu studiul stadiilor de dezvoltare ale vieţuitoarelor, joacă un rol important în stabilirea legăturilor filogenetice între grupurile mari de animale deoarece „ontogenia este o recapitulare a filogeniei”.

Deoarece mai bine de 90% dintre speciile de animale au dispărut în decursul istoriei geologice a Pământului, legăturile filogenetice dinte animalele actuale sunt puse în evidenţă prin intermediul dovezilor paleontologice, sub formă de fosile.

Este ştiut că vieţuitoarele se împart în două mari categorii: plante şi animale. La prima vedere este uşor de deosebit o plantă de un animale: plantele sunt fixate în pământ prin rădăcini, sunt în general de culoare verde datorită clorofilei, nu au sensibilitate, nu se mişcă, au în constituţia lor celuloză, se hrănesc prin asimilaţie clorofiliană. Animalele, din contra, sunt sensibile, sunt mobile, având organe caracteristice pentru acest scop (cili, picioare, aripi, înotătoare etc.), se hrănesc numai cu substanţe organice, nu au celuloză (exceptând tunicierii care conţin tunicina cu o compoziţie chimică apropiată compoziţiei celulozei

Clasificarea zoologică reprezintă ordonarea animalelor în grupuri de mărimi sau importanţă diferite (categorii sistematice) pe baza gradului lor de înrudire.

Regnul

Subregnul

Încrengătura (filumul)

Subîncrengătură

Supraclasă

Clasa

Subclasă

Supraordin

Ordinul

Subordin

Suprafamilie

Familia

Subfamilie

Genul

Subgenul

Specia

Subspecia

Categoriile taxonomice marcate cu bold nu pot lipsi din clasificare, fiind obligatorii. Adeseori însă, în studiul grupelor se proliferează subgrupuri distincte, astfel încât toate categoriile obligatorii se pot împărţi în subcategorii (subîncrengături, subclase, subordine, subfamilii, subgenuuri etc.). De asemenea, în cazul unor unităţi care au afinităţii mai mari între ele se pot folosi anumite supracategorii (supraclasă, supraordin, suprafamilie). Există şi aşa zisele categorii „neutre”,care pot fi plasate la nivele diferite ale sistemului (diviziunea, subdiviziunea, cohorta, secţia, tribul, grupa, varietatea, rasa, natio, forma etc.).

Specia este unitatea taxonomică esenţială pe baza căreia se construiesc, pe cale sintetică, grupele aparţinând categoriilor taxonomice superioare. În prezent nu există încă o definiţie unanim acceptată a speciei.

Până spre sfârşitul sec. XVIII-lea se credea că vieţuitoarele sunt creaţia divinităţii, că ele sunt şi vor rămâne neschimbate până la sfârşitul lumii. Vieţuitoarele fiind considerate entităţi fixe, neschimbătoare, nu se punea la îndoială existenţa unei limite precise între specii, ci numai problema de a le cunoaşte, a le denumi şi a le cataloga. În 1809 J.B. Lamarck arată în lucrarea Philosophie Zoologique că vieţuitoarele nu au fost întotdeauna aşa cum sunt astăzi. Ele au apărut în mod spontan, din timpuri foarte îndepărtate, sub forme foarte simple şi s-au transformat treptat, au evoluat şi s-au perfecţionat, acest proces fiind şi astăzi în continuă dezvoltare. În 1859 apare monumentala operă a lui Ch. Darwin, Originea speciilor, care, alături de alte opere importante ale aceluiaşi autor, au fost hotărâtoare pentru victoria concepţiei transformării şi evoluţiei vieţuitoarelor. Dar, odată cu victoria concepţiei evoluţioniste s-a pus în discuţie tot mai insistent problema existenţei reale a speciilor. S-a spus că dacă vieţuitoarele se transformă necontenit şi apar mereu forme noi, atunci cum se pot pune limite între specii? Noţiunea de specie corespunde unei realităţi obiective.

Preview document

Nevertebrate - Pagina 1
Nevertebrate - Pagina 2
Nevertebrate - Pagina 3
Nevertebrate - Pagina 4
Nevertebrate - Pagina 5
Nevertebrate - Pagina 6
Nevertebrate - Pagina 7
Nevertebrate - Pagina 8
Nevertebrate - Pagina 9
Nevertebrate - Pagina 10
Nevertebrate - Pagina 11
Nevertebrate - Pagina 12
Nevertebrate - Pagina 13
Nevertebrate - Pagina 14
Nevertebrate - Pagina 15
Nevertebrate - Pagina 16
Nevertebrate - Pagina 17
Nevertebrate - Pagina 18
Nevertebrate - Pagina 19
Nevertebrate - Pagina 20
Nevertebrate - Pagina 21
Nevertebrate - Pagina 22
Nevertebrate - Pagina 23
Nevertebrate - Pagina 24
Nevertebrate - Pagina 25
Nevertebrate - Pagina 26
Nevertebrate - Pagina 27
Nevertebrate - Pagina 28
Nevertebrate - Pagina 29
Nevertebrate - Pagina 30
Nevertebrate - Pagina 31
Nevertebrate - Pagina 32
Nevertebrate - Pagina 33
Nevertebrate - Pagina 34
Nevertebrate - Pagina 35
Nevertebrate - Pagina 36
Nevertebrate - Pagina 37
Nevertebrate - Pagina 38
Nevertebrate - Pagina 39
Nevertebrate - Pagina 40
Nevertebrate - Pagina 41
Nevertebrate - Pagina 42
Nevertebrate - Pagina 43
Nevertebrate - Pagina 44
Nevertebrate - Pagina 45
Nevertebrate - Pagina 46
Nevertebrate - Pagina 47
Nevertebrate - Pagina 48
Nevertebrate - Pagina 49
Nevertebrate - Pagina 50
Nevertebrate - Pagina 51
Nevertebrate - Pagina 52
Nevertebrate - Pagina 53
Nevertebrate - Pagina 54
Nevertebrate - Pagina 55
Nevertebrate - Pagina 56
Nevertebrate - Pagina 57
Nevertebrate - Pagina 58
Nevertebrate - Pagina 59
Nevertebrate - Pagina 60
Nevertebrate - Pagina 61
Nevertebrate - Pagina 62
Nevertebrate - Pagina 63
Nevertebrate - Pagina 64
Nevertebrate - Pagina 65
Nevertebrate - Pagina 66
Nevertebrate - Pagina 67
Nevertebrate - Pagina 68
Nevertebrate - Pagina 69
Nevertebrate - Pagina 70
Nevertebrate - Pagina 71
Nevertebrate - Pagina 72
Nevertebrate - Pagina 73
Nevertebrate - Pagina 74
Nevertebrate - Pagina 75
Nevertebrate - Pagina 76
Nevertebrate - Pagina 77
Nevertebrate - Pagina 78
Nevertebrate - Pagina 79
Nevertebrate - Pagina 80
Nevertebrate - Pagina 81
Nevertebrate - Pagina 82
Nevertebrate - Pagina 83
Nevertebrate - Pagina 84
Nevertebrate - Pagina 85
Nevertebrate - Pagina 86
Nevertebrate - Pagina 87
Nevertebrate - Pagina 88
Nevertebrate - Pagina 89
Nevertebrate - Pagina 90
Nevertebrate - Pagina 91
Nevertebrate - Pagina 92
Nevertebrate - Pagina 93
Nevertebrate - Pagina 94
Nevertebrate - Pagina 95
Nevertebrate - Pagina 96
Nevertebrate - Pagina 97
Nevertebrate - Pagina 98
Nevertebrate - Pagina 99
Nevertebrate - Pagina 100
Nevertebrate - Pagina 101
Nevertebrate - Pagina 102
Nevertebrate - Pagina 103
Nevertebrate - Pagina 104
Nevertebrate - Pagina 105
Nevertebrate - Pagina 106
Nevertebrate - Pagina 107
Nevertebrate - Pagina 108
Nevertebrate - Pagina 109
Nevertebrate - Pagina 110
Nevertebrate - Pagina 111
Nevertebrate - Pagina 112
Nevertebrate - Pagina 113
Nevertebrate - Pagina 114
Nevertebrate - Pagina 115
Nevertebrate - Pagina 116
Nevertebrate - Pagina 117
Nevertebrate - Pagina 118
Nevertebrate - Pagina 119
Nevertebrate - Pagina 120
Nevertebrate - Pagina 121
Nevertebrate - Pagina 122
Nevertebrate - Pagina 123

Conținut arhivă zip

  • Nevertebrate.doc

Alții au mai descărcat și

Artropode

Artropodele au luat naştere din viermii inelaţi anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului. Artropodele se caracterizează prin aceea că au...

Arahnide

Arahnidele reprezintă cel de-al doilea mare grup de ar-tropode terestre după insecte. Ele sunt animale terestre, însă se întâlnesc şi forme...

Sistemul Nervos

SISTEMUL NERVOS SISTEMUL nervos in seria animala Prin organizarea si functiile sale sistemul nervos receptioneaza informatiile determinate de...

Păianjenii

Paianjenii formeaza o clasa (Arachnoidea) a familiei Artropodelor. Sunt descrise peste 32000 de specii. Dimensiunile, formele si modul de viata...

Taxonomie animală

1 morfo-structura sp din reg Animalia (pl corporal, triploblastia simetria, cavitatile corporale) elementele comune tuturor vietuitoerelor din reg...

Zoologia nevertebratelor

1. INTRODUCERE Zoologia nevertebratelor - studiază organismele EK lipsite de CV Nevertebratele se găsesc încadrate în 2 regnuri: - Protista,...

Recoltarea probelor de alimente, prelucarea și determinarea numărului total de germeni aerobi mezofili(NTHMA) - medii de cultură

Prin noţiunea de probă se înţelege orice produs sau material destinat examenului microbiologic. Indiferent de natura probelor sau de tipul...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Te-ar putea interesa și

Parcul Național Călimani - plan de management

1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1 Scurtă descrierea a planului Planul de management al Parcului Naţional Călimani constituie documentul oficial de...

Analiza de stare a ecosistemului Lacul Natural de Baraj Cuejdel (Lacul Crucii) - județul Neamț

INTRODUCERE Lacul de baraj natural Cuiejdel, situat la 25 km de Piatra Neamt, s-a format recent (1978), prin surpare si alunecare. Este cel mai...

Parcul Național Piatra Craiului

Capitolul 1 – PIATRA CRAIULUI – ASPECTE GENERALE 1.1. Repere istorico-geografice Situat în Carpații Meridionali, Parcul Naţional Piatra Craiului...

Evoluția organismelor animale în erele geologice

PRECAMBRIANUL Timpul Precambrian, prima si cea mai veche parte din istoria geologica a Pamantului, este in acelasi timp si cea care a avut durata...

Biodiversitatea regiunilor cu climat mediteranean

Introducere (motivația alegerii temei). Biodiversitatea definește abundența de entități vii de pe Pământ, reprezentata de milioane de plante,...

Ecosistemul în Pădurea Cernica

INTRODUCERE Cea mai matura expresie ecologica a vegetatiei naturale o constituie padurea. Acest ecosistem a suferit cel mai mult de pe urma...

Tratarea Peștelui și a Produselor de Mare Nevertebrate

1. Caracteristici ale materiei prime întreprinderilor alimentaţiei publice li se livrează peşte viu, peşte refrigerat, peşte congelat, peşte...

Parcul Natural Porțile de Fier

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a...

Ai nevoie de altceva?