Parcul Național Piatra Craiului

Capitolul 1 – PIATRA CRAIULUI – ASPECTE GENERALE

1.1. Repere istorico-geografice

Situat în Carpații Meridionali, Parcul Naţional Piatra Craiului include Masivul Piatra Craiului în totalitate și spații din culoarele intramontane limitrofe, Bran-Rucăr și Rucăr-Zărnești.

Evoluția Parcului Naţional Piatra Craiului a fost marcată din punct de vedere istoric de câteva momente de o relevanță deosebită, între care se pot aminti următoarele:

- 28 martie 1938: Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală prin Decizia Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 645. În luarea acestei decizii motivul invocat a fost „caracterul unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dinathus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca și datorită frumuseții peisajului”. În momentul înființării, au fost luate în considerare numai 440 ha.

- 1952: a fost înregistrat primul amendament silvic pentru zona Pietrei Craiului, în jur de 17,2 % din suprafața totală a masivului fiind luată în considerare pentru conservare.

- 1972: suprafața rezervației a crescut la 900 ha, astăzi zona de conservare specială acoperind o suprafață de 4.879 ha, zona de parc național acoperind circa 9.494 ha.

- 1990: Piatra Craiului este declarat parc național prin Ordinul 7 al Ministrului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România.

- 1999: are loc demararea Proiectul Managementului Conservării Biodiversității, cu această ocazie constituindu-se administrația parcului .

Chiar dacă munții Piatra Craiului nu ating înălțimea Munților Făgăraș sau masivitatea Parângului, prin alcătuirea sa în întregime din calcare, prin eleganța crestei, prin dantelariile lucrate de mâna unui bijutier, prin monumentalitatea pereților stâncoși, puse parcă tot de un bijutier în valoare, prin numeroasele și bogatele păduri de la poalele sale, reprezintă pentru îndrăgostiții de frumusețile naturale, un superlativ al domeniului.

Principalele caracteristici geografice ale Parcului Naţional Piatra Craiului sunt prezentate în ceea ce urmează.

-descriere geografică

Datorită poziției, direcției și aspectului său general, Parcul Naţional Piatra Craiului constituie o unitate geografică bine delimitată. Este amplasată din punct de vedere geografic în spațiul Carpaților Meridionali (fig nr. 1), într-o regiune puternic fragmentată cu Depresiunea Bârzei de Nord, Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la Est, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România.

Masivul Piatra Craiului se impune ca o creastă calcaroasă cu o lungime de 25 km cu altitudini de peste 2000 m, desfășurată pe direcția NE-SV între localitățile Zărnești în Nord și Podul Dâmboviței în Sud.

Fig. nr. 1 – Amplasare geografică a Rezervației naturale Piatra Craiului

(sursa: http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Piatra%20Craiului/index.php )

-învecinare

NORD: Valea Bârsei;

VEST: Munții Făgăraș și Iezer (râul Dâmbovița);

EST: Masivul Bucegi (Vlădușca și Râul Mare);

SUD-EST: Masivul Leaota;

SUD: Vâile râurilor Dâmbovița și Dâmbovicioara.

-amplasare teritorială

Parcul Naţional Piatra Craiului este amplasată pe teritoriul județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu (satele Măgura și Peștera), Bran, Rucăr și Dâmbovicioara.

Fig. nr. 2 – Localizarea geografică a Parcului Naţional Piatra Craiului

(sursa: http://masivulpiatracraiului.blogspot.com/ )

-coordonate geografice

-45°22ʹ03ʺ - 45°35ʹ11ʺ latitudine Nordică;

-25°07ʹ38ʺ - 25°23ʹ18ʺ longitudine Estică.

-subunități Parcul Naţional Piatra Craiului este alcătuită din trei subdiviziuni, separate prin limite naturale clare (Șaua Funduri, Curmătura Pietrei Craiului). Aceste subunități sunt:

- Piatra Craiului Mare;

- Piatra Craiului Mică;

- Pietricica.

-căi de acces Datorită accesului rapid lângă poale, masivul Piatra Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte ușor prin diverse căi, cum ar fi:

-pe calea ferată accesul se face pe linia secundară Brașov-Zărnești (27 km) cu trenul personal;

-pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe direcții:

- legătura dintre Brașov și Zărnești se face pe DN73 până în Râșnov și pe drumul 73A din Râșnov până în Zărnești (28 km);

- legătura spre Podul Dâmboviței și Dâmbovicioara se face prin Câmpulung (29 km) până la Podul Dâmboviței (34 km) până la Dâmbovicioara și 40 km până la Brustureț;

- legătura spre punctul Cojocarul – Valea lui Ivan se face de la Câmpulung prin Rucăr – Podul Dâmboviței (40 km) de la Câmpulung și 12 km de la Podul Dâmboviței.

Localitățile și punctele de acces sunt situate chiar la poalele masivului ceea ce face ca drumețiile să poată fi făcute rapid și în siguranță datorită situării punctelor salvamont în apropierea traseelor.

Dintre acestea amintim:

-orașul Zărnești – județul Brașov, 722 m altitudine;

-comuna Bran – județul Brașov, 752 m altitudine;

-comuna Moeciu de Jos – județul Brașov, 805 m altitudine;

-satul Sirnea – judeţul Braşov, 1.150 m altitudine;

-Podul Dâmboviţei – judeţul Argeş, 730 m altitudine;

-Dâmbovicioara – judeţul Argeş, 850 m altitudine;

-Fundata – judeţul Braşov, 1.270 m altitudine;

-Cojocaru – Valea lui Ivan – judeţul Argeş, 860 m altitudine .