Arii protejate - Parcul Național Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala în 28 martie 1938

(Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645) „datorita caracterului unic al

masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea,

Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca si datorita frumusetii

peisajului”.

În 1938, când rezervatia naturala a fost înfiintata, au fost luate în considerare numai

440 ha. În 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala

acopera o suprafata de 487 9ha., zona de parc national ocupând cca. 9894 ha., în 1952 (anul în

care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2%

din suprafata totala a masivului a fost luata în considerare pentru conservare.

În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului

Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din România.

Începând din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii

Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.

Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura

conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si încurajarea

turismului, constientizarea si educarea publicului în spiritul protejarii naturii si a valorilor

sale.

Parcul National Piatra Craiului este situat în Carpatii Meridionali incluzând Creasta

Pietrei Craiului, în totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si

Rucar - Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges,

incluzând suprafete apartinând localitatilor Zarnesti, Moieciu (satele Magura si Pestera), Bran,

Rucar si Dâmbovicioara.

Parcul National Piatra Craiului se întinde

între coordonatele de 450 22’ 2’’ si 450 34’ 49’’

latitudine nordica si 250 08’ 52’’ si 250 21’ 57’’

longitudine estica. Suprafata totala a Parcului

National Piatra Craiului este de 14.773 ha. din

care 7806 ha. în jud. Brasov si 6967 în judetul

Arges.

Localitatile din jurul Parcului sunt

reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran,

Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de

comunele Dâmbovicioara si Rucar pe raza

judetului Arges. În cadrul localitatilor mentionate,

impactul cel mai mare

asupra Parcului îl au:

orasul Zarnesti,

comunele Rucar si

Dâmbovicioara si

satele: Pestera si

Magura (comuna

Moieciu), Sirnea

(comuna Fundata).

În interiorul parcului este prevazuta o zona de

conservare speciala, cu suprafata de 4879ha (Brasov

2624ha, Arges 2255ha), din care rezervatie stiintifica

683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare

speciala mai include si alte 4 zone carstice, si anume

Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) în judetul

Brasov si Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului si

Cheile Dâmbovitei, situate în judetul Arges, precum si o

arie de protectie cu caracter de monument al naturii

totalizând 1.5 ha (Pestera Liliecilor). în interiorul zonei

de conservare speciala se afla si zona în care pasunatul

este interzis, cu o suprafata 1189 ha. Restul suprafetei

9894ha (Brasov 5182ha, Arges 4712ha) constituie zona

de parc national.

Zona de intravilan aferenta localitatilor Pestera,

Magura, Moieciu si Bran este încadrata în categoria de management V - parc natural - si se

întinde spre nord-vest pâna la limita de demarcatie ce urmareste drumul Zarnesti - Magura

pâna la iesirea din fondul forestier urmarind spre SV limita fondului forestier pâna sub Vârful

lui Stravat.