Extras din curs
Setul de registre
Un registru este în esență o mică memorie, cu destinație specială. Spre deosebire de o locație de memorie, un registru de memorie oferă un acces rapid, fiind ușor de adresat. Ca zone de memorie registrele sunt utilizate pentru memorarea informației, asupra căreia se operează într-un anumit mod. Acestea sunt registrele specializate. Tot ca zone de memorie, registrele sunt folosite drept zone de prelucrare a datelor de către U.A.L (unitatea aritmetico-logică) și în transferul de date cu memoria.
Procesorul 286 are 15 registre grupate în 4 categorii:
- Registre generale
- Registre de segment
- Registre index și de bază
- Registre de stare și control
(desene):
Registrele genrale
Sunt opt registre cu scop general: AX, BX, CX, DX, BP, SP, SI, DI, utilizate pentru a păstra operanzi logici și aritmetici. Patru dintre acestea pot fi utilizate fie ca registre de 16 biți referite ca AX, BX, CX, DX, fie pot fi împărțite în perechi de registre separate de câte 8 biți referite astfel: AH, AL, BH, BL, CH, CL, DH, DL ( H = high, L = low, respectiv primii 8 biți și ultimii 8 biți din registrele respective).
Majoritatea instrucțiunilor utilizează în același mod toate registrele. Există însă instrucțiuni pentru care anumite registre generale au o anume semnificație:
- AX și DX sunt utilizate în instrucțiunile de înmulțire, împărțire și cele I/O ( Input Output / intraer ieșire) cu o semnificație prestabilită.
- CX este utilizat ca și registru contor sau numărător pentru operațiile de deplasare, rotire, bucle software, repetări hardware ale unor instrucțiuni.
- Registrele BX și BP, numite și registre de bază, păstrează adresa de bază a structurilor de date, în timp ce registrele index SI și DI stochează offset-ul (deplasamentul) în cadrul unei structuri de date
- SP este registrul și mai specializat, deoarece el conține offset-ul vârfului stivei în cadrul segmentului stivei
Preview document
Conținut arhivă zip
- Arhitectura sistemelor de calcul - Arhitectura de baza, Setul de registre.docx