Cuprins
- Cuprins
- 1 Ierarhia lui Chomsky. Generari de limbaje 3
- 1.1 Introducere 3
- 1.2 Generari de limbaje 5
- 1.3 Exercitii propuse spre rezolvare 24
- 2 Automate nite 38
- 2.1 Introducere 38
- 2.2 Sumatorul binar 41
- 2.3 Relatiile A;s0 si L 44
- 2.4 Constructia automatului minimal 54
- 2.5 Legatura dintre automate nite deterministe si cele nite nedeterministe 61
- 2.6 Legatura dintre limbaje regulate si automate nite 65
- 2.7 Lema de pompare Bar-Hillel 71
- 2.8 Sisteme tranzitionale 74
- 2.8.1 Un algoritm ecient pentru conversia dintre un sistem tranzitional
- si un automat nit nedeterminist 76
- 2.9 Expresii regulate 80
- 2.10 Exercitii propuse spre rezolvare 95
- 3 Limbaje independente de context 104
- 3.1 Automate pushdown nedeterministe 104
- 3.1.1 Un algoritm ecient pentru conversia dintre un automat push-
- down nedeterminist si o gramatica de tip 2 112
- 3.2 Lema de pompare pentru limbaje de tip 2 116
- 3.3 Forma normala Chomsky 124
- 3.4 Forma normala Greibach 127
- 3.5 Forma normala operator 132
- 3.5.1 Un algoritm ecient pentru conversia dintre o gramatica ^n
- forma normala Chomsky si o gramatica^n forma normala operator134
- 3.6 Limbaje independente de context deterministe 136
- 3.7 Probleme decidabile ^n clasa L2 138
- 3.7.1 Un algoritm ecient de analiza sintactica pentru gramatici ^n
- forma normala Chomsky 145
- 1
- 2
- 3.8 Problema echivalentei a doua gramatici independente de context 152
- 3.9 Exercitii propuse spre rezolvare 156
- 4 Masini Turing si automate liniar marginite 163
- 4.1 Masini Turing 163
- 4.2 Automate liniar marginite 178
- 4.3 Legatura dintre gramaticile dependente de context si gramaticile mono-
- tone 180
- 4.4 Exercitii propuse spre rezolvare 186
Extras din curs
Capitolul 1
Ierarhia lui Chomsky.
Generari de limbaje
1.1 Introducere
Termenul de gramatica a fost atribuit sistemelor generative din respect pentru lingvis-
tul si losoful Noam Chomsky1. Domnia sa este primul care a folosit aceste sisteme
generative pentru denirea unei gramatici sintactice" pentru limba engleza. Printre
alte rezultate referitoare la gramaticile formale, ^n anul 1956, acesta le clasica pe
tipuri, clasicare care ^i poarta numele.
Denitia 1.1.1 Numim alfabet o multime nita si nevida (elementele sale le numim
simboluri). Vom numi cuv^ant peste V o aplicatie p : f1; 2; :::; ng ! V; numarul
n = jpj numindu-se lungimea cuv^antului p:
Notatia 1.1.1 Prin V
n = fp=p : f1; 2; :::; ng ! V g ^ntelegem multimea cuvintelor
de lungime n: Notam cu V - = S n0
V
n si cu V
+ = S n1
V
n
:
Denitia 1.1.2 Se numeste gramatica (sau sistem generativ) un 4-uplu G =
(VN; VT ; x0; P), unde:
- VN este o multime nita si nevida, numita multimea neterminalilor (vari-
abilelor);
- VT este o multime nita si nevida, numita multimea terminalilor, astfel
^nc^at:
{ VN VT = ;;
{ V = VN [ VT se numeste alfabetul gramaticii G;
1Profesor la Departamentul de lingvistica si losoe, Massachusetts Institute of Technology, Cam-
bridge, U.S.A.
3
Introducere 4
- x0 2 VN este simbolul de start al gramaticii G;
- P - V - VN V - V - este multimea regulilor de generare (productiilor).
Notatia 1.1.2 Pentru o gramatica G; o regula din P se noteaza cu (u; v) sau u ! v:
Denitia 1.1.3 Fie G = (VN; VT ; x0; P) o gramatica arbitrara. Se numeste
derivare directa (derivare ^ntr-un pas) relatia binara =)
G
- V
- V
- denita astfel:
(; ) 2=)
G
daca 9 u ! v 2 P astfel ^nc^at = 1u2; = 1v2:
Notatia 1.1.3 Pentru (; ) 2=)
G
se utilizeaza de obicei notatia =)
G
:
Denitia 1.1.4 ^Inchiderea re
exiva si tranzitiva a relatiei de derivare directa se
numeste derivare. Mai precis, vom spune ca se deriveaza din ^n G; notatie
- =)
G
, daca
- = sau
- 9 n 1 si 9 u1; u2; :::; un astfel ^nc^at = u1; = un si ui =)
G
ui+1; 8 i =
1; n
Preview document
Conținut arhivă zip
- Limbaje Formale si Translatoare.pdf