Cuprins
- 1 INTRODUCERE 2
- 1.1 DEFINIŢII 2
- 1.2 SISTEME DE OPERARE ŞI SOFTWARE DE SISTEM 4
- 1.3 ISTORIC AL SISTEMELOR DE OPERARE 8
- 2 ASAMBLOARE 9
- 2.1 DEFINIŢII 9
- 2.2 FORMATE DE FIŞIERE 10
- 2.3 STRUCTURI DE DATE ŞI ALGORITMI DE ASAMBLOARE 11
- 2.4 RELOCATAREA 13
- 2.5 EDITOARE DE LEGĂTURI ŞI ÎNCĂRCĂTOARE 15
- 2.5.1 UTILIZAREA BIBLIOTECILOR DE MODULE OBIECT 16
- 2.5.2 CONDUCEREA PROCESULUI DE INCĂRCARE DE PROGRAME 17
- 2.5.3 STRUCTURI OVERLAY 17
- 2.6 STRUCTURI DE EDITOARE DE LEGĂTURI ŞI ÎNCĂRCĂTOARE 20
- 2.7 STRUCTURI DE ÎNCĂRCĂTOARE DE ÎNCĂRCĂTOARE 21
- 3 MACROPROCESOARE 22
- 3.1 DEFINIŢII 22
- 3.2 COMPARAŢIE ÎNTRE MACROINSTRUCŢIUNI ŞI APEL MACRO 24
- 3.3 STRUCTURA UNUI MACROPROCESOR 25
- 3.4 FACILITAŢI ATAŞATE MACROPROCESOARELOR 27
- 3.5 MACROPROCESOARE ŞI TRANSLATOARE 28
- 4 COMPILATOARE 30
- 4.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 30
- 4.2 GENERATORUL DE COD 32
- 4.3 ANALIZA LEXICALĂ 34
- 4.4 ANALIZA SINTACTICĂ 36
- 4.4.1 METODA ASCENDENTĂ (JOS-SUS) 36
- 4.4.2 METODA DESCENDENTĂ (COBORIREA RECURSIVĂ) 37
- 4.5 GENERAREA CODULUI OBIECT 38
- 4.6 VARIANTE DE CONSTRUCŢIE A COMPILATOARELOR 40
- 4.7 COMPILATOARE DE COMPILATOARE 41
- 5 GESTIUNEA DE PROCESE 44
- 5.1 COMUNICAŢII ÎNTRE PROCESE ŞI EXCLUDERE RECIPROCĂ 44
- 5.2 METODE DE EXCLUDERE MUTUALA CU AŞTEPTARE 46
- 5.2.1 INHIBAREA ÎNTRERUPERILOR 46
- 5.2.2 VARIABILE DE ÎNCHIDERE-POARTĂ 46
- 5.2.3 ALTERNARE FORŢATĂ CU VARIABILĂ COMUTATOR COMUNĂ 47
- 5.2.4 ALTERNARE CU VARIABILĂ LOCALĂ VIZIBILĂ 47
- 5.2.5 ALTERNARE CU VARIABILĂ LOCALĂ MODIFICATĂ 48
- 5.2.6 METODA DEKKER 48
- 5.2.7 METODA PETERSON 49
- 5.2.8 EXCLUDEREA CU AJUTORUL INSTRUCŢIUNILOR SPECIALE
- DE BLOCARE A MAGISTRALEI 49
- 5.3 EXCLUDEREA MUTUALĂ FĂRĂ AŞTEPTARE ACTIVĂ 50
- 5.3.1 EXCLUDEREA PRIN SLEEP-WAKEUP 50
- 5.3.2 SEMAFOARE 51
- 5.3.3 MONITOARE 52
- 5.3.4 MESSAGE PASSING 53
- 5.3.5 ECHIVALENŢA ÎNTRE METODELE DE EXCLUDERE
- RECIPROCĂ (SEMAFOARE - MONITOARE - MESSAGE-PASSING) 55
Extras din curs
Cap.1 - INTRODUCERE
1.1 DEFINIŢII
Propoziţia simplă este o aserţiune, o afirmaţie, exprimată minimal printr-o acţiune concretă, un predicat, aplicat unui subiect precizat.
Judecata este operaţia de atribuire de valoare de adevăr unei propoziţii, stabilind relaţia de ordine în mulţimea perechilor subiect-predicat.
Inferenţa este o operaţie elementară de derivare a unei propoziţii din alta, care să conserve judecata iniţială.
Ştiinţa logicii stabileşte regulile de combinare a inferenţelor, în vederea obţinerii de noi propoziţii adevărate, pe baza operaţiilor în mulţimea subiectelor şi a predicatelor.
Algoritmul este o structură intelectuală elementară, definită ca o construcţie eficientă bazată pe combinaţii de inferenţe, respectând legile logicii.
Activităţile intelectuale elementare sunt colecţii de algoritmi simpli necesari în rezolvarea unor probleme elementare concrete.
Activităţile intelectuale complexe sunt îmbinări interactive de activităţi intelectuale elementare, adunate în scopul rezolvarii unei probleme complexe concrete. Activităţile intelectuale se fixeaza pe o zonă de propoziţii cunoscută informaţional, cu judecăţi stabilite, căutând în zone adiacente, asupra cărora efectuează judecăţi, conform legilor logicii.
Programul este o activitate intelectuală complexă constrânsă la o reprezentare într-o formă standardizată.
Procesul , task-ul, este un program în execuţie.
Sistemul de calcul este un echipament destinat păstrării, prelucrării şi reproducerii rapide şi eficiente, în condiţii noi, a unor programe. Se observă evoluţia conceptului de calcul de la accepţiunea sa iniţială a calculelor matematice spre exprimarea unor activităţi intelectuale complexe.
Reprezentarea standardizată oferă vehiculul pentru transportul acumulării locale de experienţă, în vederea măririi eficienţei activităţii intelectuale umane, atât spre utilizatori diferiţi, cât şi ulterior în timp. Ea oferă un limbaj comun pentru asigurarea compatibilităţii între produse software produse în circumstanţe hardware diferite local sau modificate ulterior.
Obiectul activităţii unui sistem de calcul îl constituie programele, pentru păstrarea, prelucrarea şi reproducerea cărora are la dispoziţie mijloace şi metode ale tehnicii de calcul.
Componentele unui sistem de calcul, reunite pentru a îndeplini destinaţia precizată anterior, se împart în două grupuri: echipamente hardware şi echipamente software.
- Echipamentele hardware reprezintă mijloace şi procedee de păstrare, prelucrare şi reproducere a unor programe, caracterizate prin remanenţă şi permanenţă, ca atribute ale unei logici materializate, substanţializate. Structura unui microprocesor, de exemplu, fixată prin configuraţia suprafeţei pastilei semiconductoare, implementează mijloace de calcul definitiv stabilite, principial inflexibile, care oferă o mare siguranţă asupra corectitudinii în funcţionarea facilităţilor puse la dispoziţie.
- Componentele software reprezintă procedee de utilizare ale resurselor hardware, care se dedică unei aplicaţii specificate, generală sau concretă, fiind constituite din structuri logice neremanente, de structură modificabilă. Ordinea de utilizare a diferitelor resurse ale unui microprocesor, în exemplul dat, este stabilită pentru un anumit algoritm de calcul dedicat, care poate intra în structura unui program aplicativ concret. O alta aplicaţie, ulterioară, poate modifica ordinea de utilizare a resurselor microprocesorului, într-un program diferit.
Echipamentele hardware şi componentele software implementează aceleaşi legi logice, necesare pentru dirijarea prelucrării proceselor intelectuale, având ca elemente propoziţiile, în vederea obţinerii de judecăţi asupra unor propoziţii finale solicitate. Echipamentele hardware folosesc logica în forma cablată, fixată, iar produsele software implică structuri logice flexibile, dar care au nevoie de un suport pe care să-l comande pentru executarea operaţiilor elementare. Echipamentele hardware reprezintă suportul instanţierii logicii volatile, atât pentru desfăşurarea actuală, prezentă, cât şi pentru rularea ulterioară, oferind totodată un canal de comunicaţie temporală. Structurile hardware adaptate operaţiilor de memorare diferă constructiv de structurile dedicate operaţiilor de reproducere, prin succesiuni de inferenţe, a proceselor intelectuale. Primele oferă configuraţii repetitive masive, pentru păstrarea spaţială a reprezentărilor standardizate, pe când celelalte implementează legile de compoziţie logică asigurate de echipamente de calcul, de adunare sau înmulţire, de exemplu.
În concluzie, sistemul de calcul devine un spaţiu de reproducere, prelucrare şi conservare a unor activităţi intelectuale, asigurând un mediu de propagare temporală şi spaţiala a acestora. În acest fel, experienţa statistica dobândita prin încercări locale, de conştientizare a ordinii prezente în natură, este pusa la dispoziţie spaţial global şi ulterior temporal.
Pentru utilizatorul unui sistem de calcul, termenul generic de software desemnează acel complex de mijloace şi metode care sunt specifice rezolvării problemei sale concrete, îndeobşte remarcate ca pachet de programe din domeniului său de interes, care înmagazinează experienţa dobândita în rezolvarea unei categorii largi de probleme asemănătoare dar delimitate.
Termenul de hardware este perceput ca un suport material, de dispozitive şi ansambluri mecanice, electrice, magnetice sau electronice, constituind echipamentul comun tuturor aplicaţiilor care rulează pe un sistem de calcul.
Termenul de software de sistem se aplică la acea parte de programe atât de legate de suportul material, încât apar nemodificate în toate aplicaţiile pe diferite domenii concrete.
Programele de software de sistem urmăresc mărirea eficienţei utilizării resurselor de tehnica de calcul disponibile. O mare parte a acestor programe sunt grupate în sistemul de operare al maşinii. Celelalte sunt diferite programe utilitare, care asistă mai ales pe specialiştii în exploatarea sistemelor de calcul, de la creatorii de programe aplicative, operatori de sistem, personal de instalare, întreţinere şi depanare, până la specialişti în crearea unor alte module de software de sistem. Aceasta ultimă categorie de programe sunt cunoscute sub numele de utilitare de sistem.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Software de Sistem.doc