Comerț

- tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern;

- transformările din domeniul logisticii internaţionale;

- dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;

- tranziţia de la economia transnaţională la economia globală (transformarea rolului economic al statului; abandonarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi însuşirea celei neo-liberale)

GLOBAFOBIE SAU ANTIGLOBALIZARE

- există o notabilă deosebire între cele 2 curente;

- lucrările de poziţie împotriva globalizării reprezintă provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl guvernează şi nu respingerea comerţului în sine;

- „globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului internaţional;

- Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea produce mai multă sărăcie, CTN, pagube ambientale; nu se poate demonstra că fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

GLOBAFOBIA

- susţinătorii acestui curent practică un optimism nesustenabil;

- are o puternică susţinere în cadrul FMI, BRD, OMC şi în ţările dezvoltate;

- se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea importurilor şi sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;

- se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv, iar la barierele comerciale sunt un „rău necesar”;

- principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator de bunăstare prin schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a comportamentului actorilor economici.

GLOBALIZAREA OBLIGĂ ACTORII ECONOMICI SĂ:

- reacţioneze rapid în procesul de negociere;

- aleagă oportunităţile optime;

- prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale;

- aibă o viziune strategică;

- fie gestionari de mari portofolii;

- perceapă şi sa-şi asume regulile jocului.

FIRMA MULTINAŢIONALĂ VS FIRMA GLOBALĂ

I. Firma multinaţională:

- se află în căutarea factorilor de producţie;

- caută debişeele optime pentru produsele şi serviciile sale;

- se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atu al competitivităţii.

II. Firma globală:

- integrează cele 3 obiective ale firmei multinaţionale;

- are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei;

- trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali (poate concura sau se poate asocia cu aceştia);

- se comportă ca un jucător global;

- tehnologiile au un rol tot mai important în coordonarea filialelor;

- cultivă un lanţ de tipul localizare, delocalizare, relocalizare;

- se inscrie în triunghiul – global networking, global switching, global focusing.