Nomenclatura și Structura Corpului Navei

Corpul navei sau coca navei constă din două părţi esenţiale şi anume:

- o parte imersă, adică scufundată în apă numită şi carenă;

- o parte emersă, adică situată deasupra nivelului apei.

SUPRAFAŢĂ EMERSĂ

CARENĂ

dS

dF=pdS

Carena suportă în toate punctele sale presiunea. Asupra unei suprafeţe

elementare dS va acţiona pe direcţia normală la această suprafaţă dinspre apă spre

corpul navei o forţă de presiune dF=pdS, unde p este presiunea apei în punctul

corespunzător suprafeţei elementare. Rezultanta tuturor acestor forţe de presiune

ce acţionează pe întreaga carenă reprezintă forţa arhimedică, forţa ce echilibrează

greutatea navei.

Suprafaţa emersă asigură navei o rezervă de flotabilitate, datorită căreia

nava va continua să plutească chiar dacă i se adaugă greutăţi suplimentare sau

dacă acţionează cauze externe asupra navei care tind să-i modifice starea

anterioară de echilibru.

Pentru ca nava să poată naviga în siguranţă, chiar şi atunci când marea este

agitată, rezerva de flotabilitate va trebui să aibă o valoare suficient de ridicată. Un

bord liber suficient de mare este de dorit şi datorită faptului că echipajul trebuie să

poată lucra pe punte în condiţii de siguranţă chiar când marea este agitată.

Corpul navei trebuie să fie suficient de rezistent, pentru a putea suporta

toate solicitările la care este supus în timpul exploatării.

Nava trebuie să dispună de o instalaţie de propulsie (există şi nave care nu

dispun de instalaţie de propulsie proprie), de o instalaţie de guvernare, de

instalaţie de ancorare, de diferite instalaţii, aparate, mecanisme etc., care servesc

la manevrele din port şi din timpul navigaţiei sau pentru scopuri de siguranţă şi de

salvare.

Nava trebuie să dispună şi de mijloace şi instalaţii de încărcare –

descărcare a mărfurilor pe care le transportă, de amenajări pentru echipaj şi pentru

pasageri, de dotări de rezervă (piese de schimb etc.).

Clasificarea navelor comerciale din punct de vedere al destinaţiei

Nave de

servitute

(cu destinaţie

specială)

Nave

comerciale

Nave

militare

Nave care operează în larg

(offshore work)

Peşte Petrol

Lichide

- Cargouri de mărfuri generale

- Cargouri de cherestea

- Portcontainere

- Nave frigorifice

- Nave bulk

(mineraliere, cerealiere)

- Pacheboturi

- Nave mixte pentru transportul

mărfurilor şi al pasagerilor

- Roll – on/Roll - off

Solide

- Tancuri petroliere

- Tancuri chimice

- LPG (Liquid Petroleum)

- LNG (Liquid Natural Gas)

- Remorchere

- Împingătoare

- Nave de salvare

- Nave de stins incendiu

- Spărgătoare de gheaţă

- Nave hidrografice

- Macarale plutitoare

- Nave de suport logistic

- Portavioane

- Submarine

- Fregate

- Corvete

- Vânătoare de mine

- Puitoare de mine

- Distrugătoare

- Vânătoare de submarine

- Platforme de foraj

- Nave de aprovizionare a

platformelor de foraj

- Nave de salvare

- Traulere

- Baleniere

- Nave de prelucrarea peştelui

Tonajul navelor

În timpul exploatării o navă comercială este obligată să staţioneze în

porturi (în radă sau la cheuri), să treacă prin canale etc. În general, putem spune că

în timpul exploatării o navă comercială este obligată a se servi de anumite

instalaţii, pentru a căror construcţie şi întreţinere se cheltuiesc sume importante.

Este de la sine înţeles că în schimbul utilizării unor astfel de instalaţii navale

comerciale trebuie să plătească anumite taxe.

Cuantumul acestor taxe se stabilesc în funcţie de aşa zisul tonaj al navei.

Trebuie să menţionăm că tonajul nu este o măsură de greutate, ci o măsură

de volum.

Unitatea de măsură a tonajului navelor este tona registru, care corespunde

volumului a 100 de picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 m3.

Tonajul brut al navei reprezintă volumul tuturor compartimentelor

interioare închise ale navei, exprimat în tone registru. Menţionăm că se consideră

închise acele compartimente al căror interior nu poate fi în comunicaţie cu marea.

Dacă din volumul total închis al navei (adică din tonajul brut) se scad

volumele acelor compartimente închise care nu sunt destinate transportului de

marfă, cum ar fi compartimentul de maşini, cabinele echipajului etc., se obţine

tonajul net.

În rezumat, pentru a obţine tonajul brut al navei se determină volumele

compartimentelor închise ale navei exprimate în m3, se însumează, iar rezultatul

se împarte la 2,831 m3, obţinându-se tonajul brut al navei exprimat în tone.