Extras din curs

Mijloacele de drept civil

I. Acţiunea în contrafacere

II. Litigiile cu privire la calitatea de titular de brevet

III. Competenţa de soluţionare a litigiilor civile cu privire la drepturile privind invenţia

IV. Acţiunea în concurenţă neloială şi unele măsuri asigurătorii

I. Acţiunea în contrafacere (civilă)

Acţiunea civilă în contrafacere are ca obiect sancţionarea delictului civil prin care se încalcă dreptul de proprietate industrială asupra invenţiei. Ea are o sferă de aplicare mai largă decât aceea a acţiunii penale în contrafacere întrucât, pe când acţiunea penală sancţionează numai infracţiunile de contrafacere care presupun forma de vinovăţie a intenţiei şi care întrunesc pericolul social al unei infracţiuni, delictul civil de contrafacere priveşte şi încălcările drepturilor asupra invenţiei săvârşite din culpă şi, indiferent de gradul lor de pericol social.

Acţiunea civilă în contrafacere poate fi introdusă pe cale separată sau, dacă este cazul, poate fi alăturată acţiunii penale.

Petitul acţiunii în contrafacere

(ceea ce se poate cere şi obţine într-o acţiune în contracfacere)

Printr-o acţiune în contrafacere se poate solicita:

1) încetarea de către pârât a actelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet, sub sancţiunea amenzii civile;

2) distrugerea de către pârât a echipamentelor pe care le-a folosit în realizarea actelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet, de asemnenea, sub sancţiunea amenzii civile;

3) retragerea din circuitele de distribuţie ale pârâtului şi distrugerea produselor contrafăcute (rezultate din încălcarea drepturilor decurgând din brevet), de asemenea, sub sancţiunea amenzii civile;

4) (cel mai recurent în practică) condamnarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul adus titularului drepturilor decurgând din brevet prin încălcarea acestor drepturi;

5) publicarea în presă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, sub sancţiunea amenzii civile (are impact puternic asupra imaginii, reputaţiei).

O menţiune comună pentru cele 4 capete de cerere care atrag amenda civilă: amenda civilă se acordă pe zi de întârziere până la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti de către pârât.

În primelor 3 capete de cerere menţionate, condamnarea pârâtului la obligaţii de a face sau de a nu face poate fi înlocuită cu obligarea lui la plata unei sume de bani către reclamant dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

1. actele de încălcare a drepturilor şi obligaţiilor decurgând din brevet de către pârât trebuie să fi fost săvârşite numai din culpă, iar nu cu intenţie;

2. prejudiciul pe care l-ar suferi pârâtul dacă ar pune în executare obligaţiile de a face şi de a nu face ar fi vădit disproporţionat în raport cu gravitatea încălcării drepturilor pe care a săvârşit-o;

3. înlocuirea obligaţiilor de a face sau de a nu face cu obligaţia de a plăti o sumă de bani trebuie să fie satisfăcătoare în raport cu împrejurările cauzei. Aceasta impune, în primul rând, protejarea intereselor titularului de brevet.

Soluţia de înlocuire trebuie să nu se transforme într-o licenţă obligatorie îndreptată împotriva titularului de brevet fără a fi respectat art. 48 din L 64/1991 republicată, privind condiţiile de acordare a licenţelor obligatorii.

Sarcina probei în litigiile de contrafacere a invenţiilor de procedeu

Potrivit art. 60, în cazul invenţiilor de procedeu se prevede o derogare de la regula conform căreia sarcina probei incumbă reclamantului în acţiunile în contrafacere – dreptul comun. Această derogare se explică prin dificultatea pe care ar întâmpina-o reclamantul, titularul unui brevet de procedeu, în a stabili că pârâtul utilizează în propria sa întreprindere procedeul brevetat.

Răsturnarea parţială a probei

Potrivit art. 60, „în cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 33, alin. (2), lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obţinerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumbă persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.

În aplicarea prevederilor alin. (1) orice produs identic care a fost realizat fără consimţământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obţinut prin procedeul brevetat în cel puţin una dintre următoarele circumstanţe:

a) dacă produsul obţinut prin procedeul brevetat este nou;

b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost obţinut prin procedeul respectiv şi titularul brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat”.

În cazul a) produsul este nou după criteriul invenţiei (operează în defavoarea celui urmărit).

În cazul b) avem o ipoteză mai complxă care presupune că titularul de brevet a stabilit o anumită probabilitate, a adus indicii, probe pertinente, dar nu concludente (în acest caz este mai uşor pentru pârât decât pentru reclamant).