Extras din curs
Geto-dacii fac parte din grupul etnic al tracilor. Herodot — “cel mai numeros dupa cel al inzilor” . Ei au patruns in teritoriul de acum al tarii noastre in Neoliticul tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a spatiului Carpato- Dunareano- Pontic. Ei au creat o stralucita civilizatie a bronzului pe un intins areal geografic limitat la N de zona pripetului, la S de M Egee, la E de gurile Bugului si la V de Dunarea Panonica.
In cadrul neamului tracic s-au cristalizat geto-dacii care sunt creatorii si purtatorii epocii fierului la noi si sunt cel mai important neam tracic din punct de vedere al civilizatiei materiale si spirituale, cat si din perspectiva organizarii politice pe care ei l-au atins.
Procesul de cristalizare a geto-dacilor ca grup etnic distinct s-a desfasurat pe un teritoriu limitat la N de C Paduras, la S de Mtii Enzi, la E de Nistru si la V de Tisa. Rezulta ca geto- dacii sunt autohtoni pe aceste tinuturi. Prezenta statornica pe teritoriul tarii noastre e mentinuta din sec VI i.Hr. Izvoarele latine ii denumesc daci (triburile intracarpatice), iar cele grecesti, geti (triburi extracarpatice). Denumirile nu au o conotatie etnica, ci pur teritoriala. Asa cum arata Strabon in “Geografia”, getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor.
Istoria antica ne-a transmis informatii importante privind modul de viata, dezvoltarea economica si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele se completeaza cu cele extrase din investigatiile arheologice si intregesc imaginea organizarii societatii geto-dace in Epoca Prestatala.
Cele mai importante marturii sunt:
Herodot in Cartea IV a Istoriilor ’ expeditia Regelui persan Darius din 514 i.Hr.impotriva scitilor din stepele nord-pontice. Toate triburile trace s-au supus lui cu exceptie geto-dacii care au opus o puternica rezistenta, fiind invinsi in cele din urma cu toate ca erau ceio mai viteji si mai drepti dintre traci.
Tucidide in “Razboiul peloponesiac” ’ uniunea de triburi geto-dace a odrizilor din Dobrogea conduse in sec V i.Hr. de Sitalces si Seuthes. El arata ca getii si celelalte popoare de aici sunt vecini cu scitii, au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri.
Pompeius Trogus ’ uniunea getilor dunareni condusi de un Rex Hristianorum care in sec IV a jucat un rol important in conflictul dintre Filip II regele Macedoniei si Ateas, capatenie scita.
Strabon si Arian ’ descriu cu lux de amnunte expeditia din 335 a lui Alexandru Macedon impotriva getilor de la N Dunarii cand regele a cucerit si o cetate a getilor luand o bogata prada de razboi.
Kurtius Rufus in “Istoria Alexandriei” ’ relateaza infrangera armatei macedonene condusa de Zopyrion care in 326 i.Hr. este infrant de getii de la gurile Dunarii.
Diodor si Polianus si Pausarias ’ relateaza conflictul din 292 i.Hr. dintre diadocul Lysimah si capetenia unei uniuni de triburi gete Dromichaites care s-a terminat cu victoria lui Dromichaites.
Iustinius ’ relateaza conflictul regelui Orcles cu bastarnii si pedeapsa data de acesta soldatilor sai invinsi.
Textele inscriptionatede la Histria mentioneaza numele a 2 regi geti Zamoldegikos si Remaxos care in secolul III i.Hr. isi exercita autoritatea asupra cetatilor grecesti de pe tarmul Pontului Euxin.
Pompeius Trobus ’ cresterea puterii dacilor in Transilvania sub Robobostes. “incrementa dacorum per Rubobostem rege”
Concluzile sunt:
-geto-dacii erau o populatie sedentara care se ocupau cu agricultura, dispuneau de cetati intarite, armate puternice, bine echipate
-geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului in special in cadrul celei de a II-a varste Laten -dezvoltarea puternica a mestesugului, a productiei si a schimbului de marfuri.
-pe planul formelor de conducere a vietii sociale, prezinta caracteristicile soc gentilice ajunsa la ultimul nivel al decaderii sale-democratie militara a triburilor si uniunii de triburi.
In acest sistem de organizare a societatii atributiile sunt exercitate de Adunarea Poporului (toti barbatii capabili sa poarte arme). Adunarea ia cele mai importante decizii pentru viata comunitatii pentru k functiona regula: cine isi risca viata in lupta trebuie sa decida.
Regii mentionati in relatarile antice nu sunt veritabili sefi de stat, ci simpli conducatori militari, numiti si revocati de Adunarea Poporului care le stabileste atributiile. Se manifesta tot mai pregnant tendinta acestor sefi militari de a-si consolida pozitia, de a transmite cu titlu ereditar. Aceasta tendinta marcheaza tranzitia de la societatea gentilica- tribala la stat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria Dreptului Romanesc.doc