Sociologie

Curs
8.7/10 (8 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 25992
Mărime: 476.90KB (arhivat)
Publicat de: Costin Trif
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Iorga Marin

Cuprins

  1. CUPRINS:
  2. Capitolul I
  3. SOCIOLOGIA -TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE, STIINTA DESPRE OM SI SOCIETATE.4
  4. 1. Dezvoltarea teoriei generale. Premisele aparitiei sociologiei ca stiinta.5
  5. 2. Aparitia sociologiei ca stiinta.7
  6. 2.1. Definitii ale sociologiei8
  7. 3. Obiectul si problematica sociologiei9
  8. 4. Structura societatii si structurarea interna a sociologiei.11
  9. 5. Raporturile sociologiei cu stiintele sociale particulare12
  10. 5.1. Criterii si conditii generale de realizare a raporturilor sociologiei cu stiintele sociale particulare12
  11. 5.2. Raporturile sociologiei cu antropologia13
  12. 5.3. Relatiile sociologiei cu istoria.14
  13. 5.4. Raporturile sociologiei cu demografia14
  14. 5.5. Raporturile sociologiei cu psihologia si psihologia sociala.14
  15. 5.6. Raporturile sociologiei cu geografia.15
  16. 5.7. Raporturile sociologiei cu economia politica si stiintele economice16
  17. 5.8. Raporturile sociologiei cu stiintele politice si practica sociala16
  18. Capitolul II
  19. REALITATEA SOCIALA CA OBIECT AL SOCIOLOGIEI18
  20. 1. Orientari în definirea obiectului sociologiei18
  21. 2. Specificul analizei sociologice a obiectelor si faptelor sociale.24
  22. 3. Caracteristici fundamentale ale obiectului sociologiei.26
  23. Capitolul III
  24. CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE SOCIOLOGIEI.29
  25. 1. Fapte, fenomene, relatii si procese sociale29
  26. 2. Notiunea de fapt social29
  27. 3. Fenomenele sociale.31
  28. 4. Relatiile sociale31
  29. 5. Procesele sociale33
  30. 5.1. Tipuri de procese în societate34
  31. 5.2. Mecanisme ale proceselor sociale.35
  32. 6. Realitatea sociala38
  33. 7. Functia practica si rolul prospectiv al sociologiei.38
  34. 7.1. Functia expozitiva39
  35. 7.2. Functia explicativa si interpretativa39
  36. 7.3. Functia de ordonare a activitatii de cercetare stiintifica, de integrare dar si de diviziune a activitatilor în cadrul celorlalte stiinte sociale39
  37. 2
  38. 7.4. Functia de diagnoza si prognoza sociala39
  39. 7.5. Functia aplicativa, creativa, transformatoare39
  40. 7.6. Functia ideologica.40
  41. Capitolul IV
  42. METODOLOGIA SOCIOLOGICA. METODE, TEHNICI SI PROCEDEE DE CERCETARE SOCIOLOGICA CONCRETA A FAPTELOR SI FENOMENELOR SOCIALE41
  43. 1. Operationalizarea conceptelor41
  44. 2. Metode, tehnici si procedee de cercetare sociologica44
  45. 3. Tehnicile de esantionare.45
  46. 4. Ancheta sociologica47
  47. Capitolul V
  48. SOCIOLOGIA GRUPULUI.49
  49. 1. Tipuri de colectivitati sociale49
  50. 2. Grupul social - grup primar de sarcina.50
  51. 3. Fenomenul de absorbtie a personalitatii. Modelele grupului.51
  52. 4. Procesul de socializare si integrare sociala52
  53. 5. Notiunile de status si rol53
  54. 6. Trasaturi caracteristice ale grupurilor sociale.54
  55. Capitolul VI
  56. MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR61
  57. 1. Echipa manageriala61
  58. 2. Stiluri de conducere.62
  59. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA64
  60. TESTE66

Extras din curs

Capitolul I

SOCIOLOGIA  TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE, STIINTA

DESPRE SOCIETATE SI OM

Sociologia, mai mult decât alte domenii de cunoastere si de actiune practica, îmbina reflectia teoretica si abordarea empirica în studiul societatii si omului.

Reflectiile teoretice despre societate si om, încercarile de abordare empirica, îmbinarea lor în sisteme explicative unitare si coerente au raspuns întotdeauna cerintelor concrete de întelegere si solutionare a problemelor vietii sociale a oamenilor.

Interesul pentru aceste probleme a sporit în epocile de profunde schimbari sociale, în perioadele de progres stiintific, tehnologic, tehnic, economic, politic, moral si în alte domenii ale vietii sociale.

Cauza acestui interes rezida din:

1. nevoia de explicare în raport cu schimbarile ce contraveneau marilor sisteme filosofice speculative; marile sisteme teoretice explicative pretindeau ca prin rationamente deductive sa se treaca la caracterizarea fenomenelor particulare, concrete acestea fiind doar o expresie a unor principii si legitati generale. Dezvoltarea societatii, complexitatea fenomenelor sociale impuneau însa cunoasterea concreta a acestora si gasirea unor solutii practice, eficiente pentru diversele probleme si activitati umane.

2. cerinta de a fundamenta practic  actional aceste schimbari dezirabile din punct de vedere economic, politic, moral, structural, functional. Indivizii , grupurile sociale, societatile resimt permanent nevoia de a creste gradul de constientizare a activitatilor si de a diminua actiunile spontane cu efecte imprevizibile, nedorite, negative.

3. aflarea unei (unor) legitati sociale obiective ce guverneaza istoria societatii si care sa dea garantia logic  rationala a devenirii istorice. Determinarea actiunilor si comportamentelor individuale si colective de catre legi si mecanisme sociale este o realitate a carei cunoastere stiintifica asigura certitudinea asupra înfaptuirii obiectivelor propuse si a eficientei instrumentelor construite si adoptate în diversele activitati sociale. În absenta garantiei ca exista o regula în toate, oamenii nu ar avea motivatia necesara de a actiona.

4. deslusirea rationala dar si empirica a evenimentelor si proceselor sociale care apar ca neîntelese pentru :

a) mentalitatea comuna

b) stiintele si cunostintele existente institutionalizate si oficializate, ambele incapabile sa ofere cu promptitudine solutii pertinente la marile probleme existentiale, la aspiratiile si idealurile umane.

Mentalitatea comuna a oamenilor (prejudecati, superstitii, practici, automatisme, obisnuinte, maniere si stiluri etc). ca si cunostintele devenite clasice, oficializate se caracterizeaza prin conservatorism incapabil de a se acomoda la schimbarile efective ce se produc în toate domeniile si activitatile 4

sociale. De aici nevoia de cercetare si explicare, de cunoastere a noilor fenomene si procese aparute în viata sociala a oamenilor.

1. Dezvoltarea teoriei sociale. Premisele aparitiei sociologiei ca stiinta

Sociologul german Ferdinand Tönnies afirma ca sociologia este mai veche decât numele sau. Gândirea sociala, studierea si explicarea societatii, începute înca din Antichitate, au primit diverse denumiri: fizica sociala,filosofie sociala,filosofie istorica. Aceeasi problematica a facut obiectul si altor doctrine politice, economice, juridice, morale. Toate încercau sa identifice substanta, esenta societatii cu un ideal considerat valid si posibil de a se înfaptui. Cunoasterea esentei omului si a relatiilor reciproce dintre oameni, definirea modalitatilor de organizare si a directiilor de dezvoltare a societatii, adica evidentierea specificitatii faptelor sociale, au fost tentative aparute în interiorul sistemelor mitologice, dar premisele ontologice, gnoseologice si logice s-au pus abia odata cu aparitia filosofiei.

Hesiod în Munci si zile abordeaza pentru prima data activitatile concrete ale omului (munca). Theogonia sa este nu numai o cosmogonie, ci si o etologie, mai concret o etogonie explicitând geneza faptelor sociale si totodata o etiologie, mai exact o etiogonie, punând problema cauzelor aparitiei si desfasurarii faptelor sociale.

Theogonia sa este si o sociogonie , fara a putea fi înca o sociologie. Cu Democrit si Tucidide apar primele idei despre progresul social, idei dezvoltate de stoici. Ei au înlaturat din explicatiile lor rolul fortelor supranaturale.

Cu Herodot se manifesta interesul special pentru colectarea, cercetarea sistematica si generalizarea materialului faptic. Tucidide formuleaza metoda critica de apreciere a adevarului istoric si de verificare a faptelor, de evidentiere a cauzelor lor.

Dincolo de deosebirea de sistem si metoda, Platon si Aristotel isi aduc contributia la dezvoltarea teoriei sociale normative, prin studiul filosofant speculativ, la Platon, si empiric la Aristotel asupra modului cum trebuie organizata societatea, viata oamenilor.

Preview document

Sociologie - Pagina 1
Sociologie - Pagina 2
Sociologie - Pagina 3
Sociologie - Pagina 4
Sociologie - Pagina 5
Sociologie - Pagina 6
Sociologie - Pagina 7
Sociologie - Pagina 8
Sociologie - Pagina 9
Sociologie - Pagina 10
Sociologie - Pagina 11
Sociologie - Pagina 12
Sociologie - Pagina 13
Sociologie - Pagina 14
Sociologie - Pagina 15
Sociologie - Pagina 16
Sociologie - Pagina 17
Sociologie - Pagina 18
Sociologie - Pagina 19
Sociologie - Pagina 20
Sociologie - Pagina 21
Sociologie - Pagina 22
Sociologie - Pagina 23
Sociologie - Pagina 24
Sociologie - Pagina 25
Sociologie - Pagina 26
Sociologie - Pagina 27
Sociologie - Pagina 28
Sociologie - Pagina 29
Sociologie - Pagina 30
Sociologie - Pagina 31
Sociologie - Pagina 32
Sociologie - Pagina 33
Sociologie - Pagina 34
Sociologie - Pagina 35
Sociologie - Pagina 36
Sociologie - Pagina 37
Sociologie - Pagina 38
Sociologie - Pagina 39
Sociologie - Pagina 40
Sociologie - Pagina 41
Sociologie - Pagina 42
Sociologie - Pagina 43
Sociologie - Pagina 44
Sociologie - Pagina 45
Sociologie - Pagina 46
Sociologie - Pagina 47
Sociologie - Pagina 48
Sociologie - Pagina 49
Sociologie - Pagina 50
Sociologie - Pagina 51
Sociologie - Pagina 52
Sociologie - Pagina 53
Sociologie - Pagina 54
Sociologie - Pagina 55
Sociologie - Pagina 56
Sociologie - Pagina 57
Sociologie - Pagina 58
Sociologie - Pagina 59
Sociologie - Pagina 60
Sociologie - Pagina 61
Sociologie - Pagina 62
Sociologie - Pagina 63
Sociologie - Pagina 64
Sociologie - Pagina 65
Sociologie - Pagina 66
Sociologie - Pagina 67
Sociologie - Pagina 68
Sociologie - Pagina 69
Sociologie - Pagina 70
Sociologie - Pagina 71
Sociologie - Pagina 72
Sociologie - Pagina 73
Sociologie - Pagina 74
Sociologie - Pagina 75
Sociologie - Pagina 76
Sociologie - Pagina 77
Sociologie - Pagina 78
Sociologie - Pagina 79
Sociologie - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Sociologie.pdf

Alții au mai descărcat și

Familie și Căsătorie

Sectiunea I- Consideraţii generale cu privire la familie şi căsătorie 1. Familia şi rolul ei pentru societate Sub aspect juridic, familia...

Socializarea Juridică și Formarea Conștiinței de Drept

Întroducere În cele din urmă, prin multiple relatări am reusit sa descriu intr-un mod mai restrins, compact dar si sub diverse viziuni procesul de...

Psihologie juridică

1) I. Psihologia ca ştiinţă şi rolul ei în sistemul ştiinţelor; II. - obiectul psihologiei judiciare. Psihologia judiciară ca ştiinţă şi practică...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Cursuri Drept Comunitar

1. Regulament, directiva, decizie. Comparatie. Regulamentul de aplicabilitate generala este obligatoriu in intregime si este direct aplicabil in...

Probațiunea în Procesul Penal

Obiective: 1. Cunoasterea aprofundata de catre masteranzi a institutiilor fundamentale ale Dreptului penal  partea generala : infractiunea...

Criminologie

Capitolul IV FENOMENOLOGIA CRIMINALITĂŢII Secţiunea I NOŢIUNI, EVALUAREA ŞI TRĂSĂTURILE CRIMINALITĂŢII 4.1.1. Viziunea sistemică în...

Abordări Științifice ale Administrației Publice

Introducere Termenul de ’administraţie’ preluat din expresia ’ Administraţie Publică’ înseamnă forma de exercitare a puterii executive în stat,...

Te-ar putea interesa și

Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale

Pagină albă INTRODUCERE Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a...

Monografia Sociologică și Dezvoltarea Rurală

INTRODUCERE Chiar dacă şi-a sporit securitatea militara ca membră a NATO şi UE, România a ramas la fel de expusă ca în vremurile molimelor şi...

Sociologia devianței - divorțul

Din tot timpul familia a fost considerata ca fiind nucleul societatii, familia privita ca si legatura intre doi oameni, in primul stadiu, dar si...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Empirismul sociologic - Dimitrie Gusti

1.Date biografice In sociologia romaneasca , Dimitrie Gusti ramane intemeietor de system sociologic,initiatorul si organizatorul actiunii de...

Sociologia devianței

Introducere Tradițional, decade obligativitatea de a explica actualitatea temei alese, importanța ei, gradul de cercetare, obiectul, scopul,...

Ancheta sociologică

1. Definiție În cercetarea sociologică concretă ancheta este cea mai cunoscută si cea mai răspândită metodă. Spre deosebire de alte metode...

Ai nevoie de altceva?