Abordări Științifice ale Administrației Publice

Introducere

Termenul de ’administraţie’ preluat din expresia ’ Administraţie Publică’ înseamnă forma de exercitare a puterii executive în stat, mai ales datorită importanţei pe care o reprezintă cunoaşterea exactă a acestei activităţi în intimitate, a modului în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practica guvernamentală, moment esenţial, de care depinde în ce măsură înfăptuirea rolului statului în organizarea şi conducerea societăţii.

În literatura de specialitate din Statele Unite ale Americii, termenul ’ public administration’ este cunoscut ca având următoarele sensuri:

1. Funcţie executivă în guvernare;

2. Executarea sau aplicarea politicii publice

3. Organizare şi conducere a poporului şi a altor resurse pentru atingerea obiectivului din programele guvernamentale

4. Arta şi ştiinţa conducerii aplicate la sectorul public

Prin Administraţie Publică se înţelege acea activitate care constă în principal în organizarea şi asigurarea executării, dar şi în executarea concretă, nemijlocită a prevederilor Constituţiei, a tuturor actelor normative şi a celorlalte acte juridice emise de autorităţile administraţiei publice.

În conformitate cu prevederile Constituţiei României din 1991 Administraţia Publică este ansamblul activităţilor preşedintelui României, Guvernului autorităţilor administrative autonome locale şi după caz, ale structurilor subordonate prin care într-un regim de putere politică se aduc la îndeplinire legile sau, în limitele legii, se prestează serviciile publice.

În general, activitatea administrativă este formată din două componente deosebite: activitatea executivă şi activitatea de dispoziţie.

Activitatea executivă constră în aplicarea directă a legilor la cazuri concrete,iar forma juridică a realizării ei ar fi actul administrativ individual.

Din activitatea Administratiei Publice desprindem:

- poziţia Administraţiei Publice în cadrul diferitelor activităţi ale autorităţilor statale sau ale colectivităţilor locale;

- două elemente esenţiale şi indispensabile ale Administraţiei Publice: elementul structural şi elementul funcţional.

Prin ştiinţă, în general, se înţelege un ansamblu sistematic de cunoştiinţe despre natură, societate şi gândire sau un ansamblu de cunoştiinţe dintr-un domeniu. Totodată, ştiinţa se mai defineşte ca fiind cunoaştere, cunoştiinţă despre ceva sau pregătire intelectuală, instrucţie, invăţământ.

Pentru a avea statutul de ştiinţă , administraţia trebuie să conţină următoarele elemente:

- un obiect propriu de cercetare;

- metode şi tehnici de cercetare;

- posibilităţi de a formula principii

În literatura de specialitate administraţia publică românească prezintă următoarele caracteristici:

1. Administraţia publică este un corp social sau un grup uman, constituită ca un corp intermediar între stat, autorităţile publice şi cetăţeni, corp creat în vederea realizării acţiunii permanente a serviciilor publice, investit cu anumite puteri de către stat, şi aflat sub autoritatea Guvernului;

2. Potrivit dispoziţiilor constituţionale , administraţia publică nu mai este exclusiv de stat, ea fiind divizată în administraţie de stat şi administraţie locală autonomă şi în consecinţă, este centralizată şi descentralizată, în cazul structurii administraţiei publice a statului şi descentralizată, în cazul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale

3. Administraţia publică are obligaţia să respecte dispoziţiile Constituţiei şi supremaţia acesteia , subordonându-se totodată legii care îii stabileşte obiectivele, însă, având aprecierea oportunităţii acţiunilor sale.

Drept urmare, are autonomie organizatorică şi funcţională, iniţiativă şi competenă decizională limitată.

4. Administraţia Publică îndeplineşte două mari categorii de sarcini : unele de executare, altele de elaborare; executarea implică organizarea executării legii ( art 107 alin 2 din Constituţie), iar elaborarea comportă pregătirea de către administraţie a proiectelor de acte normative, a proiectelor de legi, de hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, a proiectelor de ordine şi instrucţiuni ale ministerelor, precum şi ale proiectelor de acte ale autorităţilor administraţiei publice locale .