Amenajări

Cursul nr.1,

APA ESENŢA VIEŢII,

Apa se poate afla în stare solidã, lichidã sau gazoasă şi poate trece dintr-o stare în alta. Când îngheaţă, apa se transformă în solid, iar când fierbe se transformă în vapori. Când gheaţa se topeşte, trece din stare solidă în stare lichidă. Când apa fierbe, se transformă în gaz, adică vapori. Trecerea unui corp din starea solidă în stare lichidă şi din stare lichidă în stare gazoasă se face prin încălzire, care îi furnizează energie calorică, intensificând astfel agitaţia moleculară.

Starea solidă a apei

Starea lichidă a apei

Starea gazoasă a apei

Când un solid se încălzeşte, moleculele vibrează tot mai tare, până când nu-şi mai menţin poziţiile. Atunci solidul se topeşte şi devine lichid, iar moleculele alunecã unele peste altele. Când un lichid se încălzeşte, moleculele se mişcă tot mai repede, până când părăsesc lichidul, formând un gaz. Când un lichid este suficient de cald, începe să fiarbă. Bulele de gaz din lichid se ridică la suprafaţă. Pentru a transforma un gaz într-un lichid sau un lichid într-un solid, trebuie să-l răceşti pentru a-i lua din energie şi a-i încetini agitaţia moleculară. Ca să transformi apa în gheaţă, trebuie să o răceşti în frigider pentru a-i micşora energia.

Multe secole apa a fost considerată ca un element.

În 1781, fizicianul şi chimistul englez Henry. Cavendish (1731-1810) a preparat pentru prima dată hidrogenul (1766), a descris compoziţia apei şi că apa se formează prin explozia unui amestec de hidrogen şi oxigen, cu ajutorul scânteii electrice.

În 1783, Antoine Laurent de Lavoisier (1743-1794) a repetat experienţa, realizând pentru prima oară sinteza cantitativă a apei. S-a stabilit atunci că 2g de hidrogen se combină cu 16g oxigen pentru a da 18g apă.

Apa naturală constă în amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora generează 18 specii de molecule de apă.

Apa pură este întotdeauna un amestec de apă uşoară (H2O) şi de cantităţi extrem de mici de apă grea (D2O- combinaţie a oxigenului cu deuteriu- izotop al hidrogenului, hidrogenul greu) şi apă hipergrea (T2O).

Apa este un component indispensabil vieţii. Un om consumã în medie 3 l apă/zi, iar corpul său are un conţinut de 60-70% apă.

Apa poate fi: intracelulară (50%), interstiţială (15%) şi circulantă (5%).

Ţesutul adipos (grăsime) şi oasele conţin 33% apă, muşchii 77%, plămânii şi rinichii 80%, substanţa cenuşie 85%, iar lichidele biologice: plasma 90%, saliva 99,5%.

Un om adult, cântărind 70 kg conţine apă într-un procent de 65-70% din greutatea sa, adică până la 50 kg apă.

Fiinţele vii nu pot supravieţui în absenţa apei, toleranţa la deshidratare depinzând de specia respectivã.

Apa este un constituent al organismelor vii şi joacă un rol extrem de important ca regulator termic sau de irigator al ţesuturilor vii