Caracteristicile Mării Negre - ce fac din ea un unicum hidrobiologium

CARACTERISTICILE MARII NEGRE,

CE FAC DIN EA UN UNICUM HIDROBIOLOGIUM (UHB)

Inca de la inceputul sec XIX, inceputul sec XX , au fost stabilite caracteristicile MN este meritul lui KNIPOVITCH , care a facut o sinteza si a numit MN un : UNICUM HIDROBIOLOGICUM

La vremea lui , se vorbea de 7 caracteristici ale MN care fac din ea un UHB :

1 In MN exista Campul cu Phyllophora lui Zernov

2 In MN in etajul circalitoral se gasesc 2 biocenoze aparte, fara egal in alte mari:

a)Biocenoza midiilor de adanc

b)Biocenoza lui Modiolus fazeolidus

3 In MN diversitatea specifica este mult mai mica decat in M Med , motiv pt care M. Bacescu a afirmat ca MN este un buzunar saracit al Mediteranei

4 In MN exista o productie biologica f ridicata (biomasa medie este de 100-200 mg pe m3, comparabila cu M Baltica, Barentz, ) exista alte mari mezomixohaline comparabile ca salinitatea cu MN

5 In MN biocenozele bentale , prezinta un aspect mozaicat.

6 In MN conditiile de mediu variaza f mult

7 In MN exista un strat de apa cu salinitate scazuta deci si densitate mica la suprafata, strat care impiedica formarea curentilor pe verticala si ca urmare se poate afirma ca MN se prezinta sub forma a doua mari suprapuse.

1 In MN exista campul cu Phyllophora lui Zernov

Alga pluricelulara rosie din oc mondial

2 In MN in etajul circalit se gasesc 2 biocenoze aparte, fara egal in alte mari :

1 Biocenoza midiilor de adanc

Midia- organism litofil se fixeaza cu bisus pe substrat dur

Cu 1000-1500 ani in urma pe substratul dur MN se intinde o supraf cu stridii Ostrea cu 2 genuri Ostrea taurica si sublamelosa : stridiile –valvele concresc cu substratul

In perioada cand substrul dur era acoperit cu stridii , midiile nu prea aveau substrat de fixare , si s-au adaptat la ce se poate, pe nisip nu s-au putut aseza in nici un fel pt ca nisipul se gaseste la adancime mica , valurile sunt puternice si le-ar fi ingropat.

A ramas etajul inferior , imediat sub infralitoral , circalitoralul , acolo substratul este mâl ,deci midiile au trebuit sa se adapteze la cond unui substrat impropriu modului lor de fixare, si anume la mâl

Din p d v ecologic , au rezolvat problema , prin aceea ca midiile s-au fixat unele de altele , au format cuiburi de midi (Muller care le-a vazut si le-a comparat cu cuibul de cartofi), s-au fixat unele de altele formand cuiburile , cu suprafata portanta mare si care au putut pluti pe mal, cu greutate specifica mica

Pt a pluti mai bine , Mytilus galoprovincialis var frequens , cea care traieste in zona de adanc, are valvele mult mai subtiri, pt a fi mai usoare (au eliminate calciul).

O biocenoza aparte care nu se mai gaseste in Oc mondial

2 Biocenoza lui Modiolus phaseolinus (micuta scoica paroasa)

De talie mica, prezinta la supraf valvelor in perii ostracum-ului firisoare scurte de bisus , care ii dau un aspect paros , Bacescu (a numit-o micuta scoica paroasa), este de origine Atlantica

In Oc Atlanctic traieste in infralit sup in zone cu adancime mica 1,5-3 m , a ajuns cand s-a deschis Boforul , din M Med in MN

Ajunsa in MN pe masura ce temp apelor a crescut , s-a refugiat in circalit unde a gasit conditii termice , apropiate de optimul sau , este adevarat ca in circalit cond de oxigen este mult scazuta , dar Modiolus rezista la cant mai mici de oxigen ,nu este atat de oxifila , si astfel s-a acomodat la cond din circalit

In cazul lui Modiolus se pune probema adapatarii al substratul malos a unei sp care traia pe substrat dur.

Faptul ca are supraf paroasa cu excrescente de bisus , fac ca supraf portanta a fiecarui ind sa fie mare , forma corpului aproape sferica , talie mica, deci toate adaptarie pt a pluti pe mâl

In timp consistenta malului se schimba , datorita scradisului de modiolus , si in cazul midilor de adanc , scradisul de midi si alga rosie incrustanta , Lithotalmnion duc la consolidarea malurilor, creînd un substrat aparte.

5 In MN biocenozele bentale , prezinta un aspect mozaicat.

Existenta unui nr f mare de tipuri de substrat determina instalarea pe acesta (substrat) a unui nr mare, dif de biocenoze, lucru care in alte mari nu este evident

3 In MN diversitatea specifica este mult mai mica decat in M Med , motiv pt care M. Bacescu a afirmat ca MN este un buzunar saracit al mediteranei

Fact de mediu oscileaza brutal de la o zi la alta , de la un loc la altul , prin urmare hidrobiontii ce se pot adapta la cond de mediu trebuie sa fie EURIBIONTI, ceea ce este greu

Caracateristica de euribiont se certifica prin activitate metabolica sustinuta.

In MN viata pluricel se dezv numai la supraf

Toate sp batipelagice ale zpk-ului , toate sp de cocolitoride , nu au ce cauta in MN unde sub 200 m este abundent oxigenul sulfurat nu sunt conditii prielnice pt viata pluricel

Alta piedica , org din Mediterana care ar incerca sa intre in MN , au o paleta f restransa , in primul rand org bentale din M Med nu pot trece activ pt ca in Bosfor sunt acele adancituri cu profunzime de 90-120 m , cu salinitate ridicata , prin care nu pot trece , in al doilea rand cand sa zicem trec din Bosfor , ajung in MN fix in groapa cu hidrogen sulfurat.

Inseamna ca pot intra doar org cu stadii larvare, si sub forma de larva sa treaca prin Bosfor

In Bosfor curentul de suprafata, deci cel care ar putea sa duca larvele din M Med in MN , curentul de supraf curge din MN spre M Med, chiar cu viteza f mare , de a impiedica ambarcatiunile sa treaca.(lp mitologie)