Organizația mondială a comerțului

O.M.C.

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A COMERŢULUI

Probleme principale

Scurt istoric - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Considerente generale

Structura OMC

Activitate şi organizare

Reperele cele mai importante ale promovării liberei concurenţe

Mecanismul de examinare a politicilor economice naţionale

Obiective de viitor.

Recomandări bibliografice:

Petre Constantin - Organizaţii internaţionale, Vol.I, Editura ASE, Bucureşti, 2007.

Iordan Gheorghe – UE – Politicile Extinderii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006.

Maria Poenaru – Organizaţii Economice Internaţionale, Editura Antet, Bucureşti, 2000.

Andrei Popescu, Alina Dinu, Ion Jinga - Organizaţii europene şi euroatlantice, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

Ion Rusu – Organizaţii şi relaţii internaţionale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

(GATT)

1. Scurt istoric - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)

1.1. Aspecte generale

Cel de-al doilea război mondial a marcat întreaga economie mondială şi relaţiile economice internaţionale, aducându-le practic într-un impas. ONU a iniţiat, încă din primii săi ani de activitate, ample acţiuni menite să ducă la deblocarea acestor relaţii, în contextul adâncirii, în perspectivă, a interdependenţelor dintre statele lumii.

Un moment important 1-a constituit Conferinţa de la Bretton-Woods (New Hampshire, SUA), din 1944, la care s-a pronunţat opinia conform căreia relaţiile economice internaţionale trebuie să dobândească un cadru instituţional multilateral, concretizat prin crearea Fondului Monetar Internaţional (FMI), a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi a Organizaţiei Comerciale Internaţionale (OCI). FMI urma să aibă drept obiectiv soluţionarea problemelor pe termen scurt, apărute ca urmare a insuficienţei lichidităţilor la nivel internaţional. BIRD urma să aibă ca sarcină sprijinirea orientării de resurse financiare în vederea realizării de proiecte însemnate de reconstrucţie şi dezvoltare economică. OCI ar fi urmat să se ocupe de domeniul concret al relaţiilor economice internaţionale, aşezându-le pe baze reglementate multilateral. FMI şi BIRD au devenit realitate; eforturile pentru înfiinţarea OCI au continuat, dar cu şanse tot mai reduse de reuşită.

Convocate de către ECOSOC, din iniţiativa SUA, conferinţele de la Londra (1946), Geneva (august 1947) şi Havana (noiembrie 1947) au avut ca scop elaborarea unei Carte a viitoarei Organizaţii Mondiale a Comerţului, aceasta fiind prima încercare la nivel mondial de codificare a unor reguli şi principii fundamentale care să guverneze relaţiile economice internaţionale. Procesul fiind insă extrem de lent, Comisia pregătitoare (formată din reprezentanţii ai 23 de state), a decis ca, în paralel, să se desfăşoare şi primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale şi a altor restricţii din calea comerţului internaţional. Desfăşurate în 1947 (aprilie-octombrie), acestea s-au încheiat prin semnarea la 30 octombrie 1947, la Geneva, a unui tratat multilateral denumit Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT - General Agreement on Tariffs and Trade), intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948.

In martie 1948, a fost adoptată Carta de la Havana, care prevedea crearea OCI, cu statut de instituţie specializată a ONU, ce urma să intre în funcţiune după ratificarea ei de către majoritatea (27) statelor semnatare. SUA au fost prima ţară care a supus-o discuţiei Congresului, dar răspunsul a fost nefavorabil. Ca urmare, celelalte ţări, multe cu pondere în comerţul internaţional, au procedat în acelaşi fel. Carta de la Havana nu a intrat în vigoare, proiectul fiind abandonat. A rămas in vigoare, cu funcţionare provizorie, numai Acordul General pentru Tarife şi Comerţ.

Deşi iniţiativa creării GATT a fost a ONU, acest acord nu a fost subordonat ONU şi nu a avut statut juridic de organizaţie internaţională. în practică, însă, el a funcţionat ca o organizaţie, colaborând cu instituţiile specializate ale ONU.

Acordul General pentru Tarife şi Comerţ este un tratat multilateral şi interguvernamental, prin care ţările membre se obligă să respecte anumite principii, reguli şi discipline în domeniul relaţiilor comerciale, să reducă, să elimine sau să consolideze taxele vamale şi să înlăture restricţiile cantitative sau de altă natură din calea schimburilor comerciale reciproce, trecând treptat la liberalizarea acestora.

Din această definiţie rezultă că obiectivul principal al GATT a fost crearea de condiţii favorabile pentru desfăşurarea normală a schimburilor economice între state.