Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 17595
Mărime: 526.50KB (arhivat)
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Costinel Mihaiu
Universitatea Bucuresti

Extras din curs

Rezumat: Propriocep.ia necesit. evaluarea constant. .i exact. a pozi.iei corpului in spa.iu, folosind

contrac.ii ale unor muschi stabilizatori pentru a face mici corec.ii in pozi.ia corpului in vederea men.inerii

echilibrului. De fapt, echilibrul inseamn. mai degrab. modalitatea eficient. de revenire din ne-echilibru.

Antrenarea acestor mu.chi stabilizatori va imbun.t..ii echilibrul general, deci, o cat mai mare varietate de

tipuri de mi.care va da cele mai bune rezultate.

Educarea capacit..ii de men.inere a echilibrului se ob.ine in principal pe dou. c.i. Prima calefolosind

a.a-numitele exerci.ii de echilibru, adic. mi.c.ri .i pozi.ii in condi.ii care ingreuiaz. men.inerea

echilibrului. Scopul acestor exerci.ii nu este acela de a adopta permanent o pozi.ie cat mai mobil..

Adeseori sunt mai utile pierderile premeditate ale echilibrului cu restabilirea ulterioar. a pozi.iei stabile.

Are un echilibru bun cel care .tie s. il restabileasc. repede. A doua cale se bazeaz. pe perfec.ionarea

selectiv. a analizatorilor care asigur. men.inerea echilibrului (vestibular .i motric).

Cuvinte cheie: echilibru, capacit..i coordinative, indemanare, postur., fundamente anatomice, fundamente

fiziologice, analizator motor (kinestezic)

A) Indemanarea este o calitate motrica complex.,cu multe aspecte insuficient studiate.In

componen.a indeman.rii intr. un ansamblu de calit..i: a) orientarea in spa.iu, b) suple.ea muscular. c)

mobilitatea articular., d) coordonarea, e) echilibru, f). ritm, tempou.

B) In literatura de specialitate, indemanarea este definit. astfel: gcapacitatea individului de a insu.i

.i efectua ac.iuni motrice cu grad de dificultate diferit, dirijand precis .i economic mi.c.rile in timp .i

spa.iu, cu vitezele .i incord.rile necesare, in deplin. concordan.. cu condi.iile impuse .i cu situa.iile ce

apar pe parcursul efectu.rii ac.iuniih.

C) gReprezint. capacitatea organismului de a executa acte .i ac.iuni motrice complexe cu

precizie,corecte .i cu amplitudine in spa.iu .i timph (Iulian S.vescu). Zatziorski stabile.te cateva criterii

care permit cuantificarea acestei calit..i:

- gradul de dificultate al coordon.rii mi.c.rii;

- precizia execu.iei

- timpul necesar pentru insu.ire

ECHILIBRU, echilibre, s.n. 1. Situaie a unui corp asupra c.ruia se exercit. fore care nu-i

schimb. starea de micare sau de repaus; stare staionar. a unui fenomen.  Echilibru dinamic =

echilibru determinat de dou. procese opuse care se desf.oar. cu aceeai intensitate.  Expr. A-i pierde

echilibrul = a fi pe punctul de a c.dea, de a se pr.bui. 2. Proprietate a anumitor sisteme de fore de a nu

schimba starea de micare sau de repaus a unui corp rigid asupra c.ruia se exercit.. . Fig. Stare de

linite, armonie, de stabilitate l.untic.. 3. Stare a unei balane economice in care p.rile comparate sau

raportate sunt egale. 4. Fig. Proporie just., raport just intre dou. lucruri opuse; stare de armonie care

rezult. din aceasta. . Din fr. equilibre, lat aequilibrium.1

Ce este echilibrul ? Abilitatea noastra de a ne mi.ca .i de a sta in picioare in orice moment .i orice

situa.ie, are la baza o combinatie complexa de factori, implicand sistemul vizual, auditiv si scheletos.

Urechea interna este corelat. cu ochii , mu.chii .i incheieturile pentru a men.ine orientarea in spa.iu, sau

echilibrul. Aceste semnale sunt procesate de c.tre creier .i comparate cu informa.iile de la sistemul

vestibular .i sistemul scheletos. In urechea intern., un sistem complex de tuburi, fluide .i peri senzitivi

lucreaz. impreun. pentru a ajuta creierul s. detecteze mi.carea corpului nostru precum .i pozi.ia sa, in

orice moment (inclusiv percep.ia de ? sus ? , ? jos ? , ? lateral ? .i mi.c.rile circulare). Luate impreun.,

toate aceste informa.ii variate .i continue, ne permit s. ne p.str.m echilibrul, chiar .i in timp ce ne

deplas.m.2

Factori privind condi.ionarea echilibrului

Echilibrul este o condi.ie mecanic. indispensabil. motricit..ii, deoarece asigura stabilitatea

pozitiilor (postura) .i orientarea mi.c.rilor in spa.iu, fiind solicitat in activit..ile casnice, profesionale .i

sportive. In condi.ii statice, men.inerea echilibrului se realizeaza cand proiec.ia centrului de greutate se

situeaza in interiorul bazei de sus.inere, indiferent de pozi.ia segmentelor corpului.

Schema - Echilibrul

Sistem Aparatul vestibular

multimodal

Aparatul optic

Aparatul chinestetic

Aparatul tactil

Aparatul acustic

Caracteristica fundamental.: ac.iune secundar.

Adaptabilitate: pe cale reflex.

Reglare: subcortical

Discriminan.ii: - rapiditatea r.spunsului

- pertinen.. (= caracterul a aceea ce este pertinent) (pertinent = care se raporteaz.

direct la chestiune, la fondul cauzei, potrivit)

- reglarea tonusului

gVarsta de aurh: F = 7-10 ani

M = 10-12 ani

Preview document

Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 1
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 2
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 3
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 4
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 5
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 6
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 7
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 8
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 9
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 10
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 11
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 12
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 13
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 14
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 15
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 16
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 17
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 18
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 19
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 20
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 21
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 22
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 23
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 24
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 25
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 26
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 27
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 28
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 29
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 30
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 31
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 32
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 33
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 34
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 35
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 36
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 37
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 38
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 39
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 40
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 41
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 42
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 43
Locul echilibrului în cadrul îndemânării (capacităților coordinative), fundamentele anatomo-fiziologice și mijloace de acționare - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Locul Echilibrului in Cadrul Indemanarii (Capacitatilor Coordinative), Fundamentele Anatomo-fiziologice si Mijloace de Actionare.pdf

Alții au mai descărcat și

Influențele psihologice în jocul de handbal

INTRODUCERE Handbalul, prin specificul său, presupune derularea acţiunilor de joc în mare viteză, limită de timp şi spaţiu, precum şi un consum...

Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar

CAPITOLUL I – INTRODUCERE I.1. SCOPUL LUCRARII Scopul acestei lucrarii il reprezinta educarea/ dezvoltarea psohomotricitatii la ciclul primar,...

Analiza Biomecanică a Mersului la Bolnavi cu Dureri Cronice ale Genunchiului - Studiu de Caz

CAP. 1. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII 1.1. Actualitatea temei Particularitatea recuperării genunchiului în kinetoterapie constă în...

Exerciții de culturism

Muschii abdominali sunt foarte lucrati de toata lumea, indiferent de sex sau de conceptiile vis-a-vis de practicarea culturismului. Aceasta...

Pedriatrie

Pediatria are ca obiect de studiu cresterea, dezvoltarea si patologia copilului de la nastere pana la varsta de 18 ani.Ca ramura a medicinii...

TAS - Teoria Antrenamentului Sportiv

CURSUL NR. 1 1. Obiectul de studiu,problemele şi sarcinile T.M.A.S. Ampla dezvoltare a activităţii sportive,creşterea numărului de competiţii...

Educația Fizică ca Activitate Socială

- Originea educatiei fizice si sportului - Esenta educatiei fizice si sportului - Functiile educatiei fizice si sportului - Idealul educatiei...

Pregătirea Fizică în Armata Națională

Tema1: Pregatirea fizica în Armata Nationala. Sedinta 1. Subiectele de studiu: 1. Scopul de obiective pregatirii fizice. 1. Procedeile de baza...

Ai nevoie de altceva?