Fizică generală

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 195 în total
Cuvinte : 38114
Mărime: 1.30MB (arhivat)
Publicat de: Marcela Buzatu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Militau Daniel

Extras din curs

CAPITOLUL I

I.1. Noţiuni de cinematica punctului material

i.l.l. Poziţia punctului material faţă de un sistem de referinţă.

Studiul stării de repaus sau de mişcare a unui corp se face numai în raport cu un sistem de referinţă ales arbitrar. Prin sistem de referinţă se înţelege un reper căruia i se asociază un sistem de axe de coordonate cartezian şi un ceasornic pentru măsurarea timpului. Poziţia unui corp este determinată prin cunoaşterea vectorului de poziţie care reprezintă un segment de dreaptă orientat care uneşte originea sistemului cu corpul de studiat. Se notează cu .

Fig 1.1 Determinarea poziţiei unui corp cu ajutorul vectorului de poziţie

În raport cu un sistem cartezian se pot folosi următoarele sisteme de coordonate pentru determinarea poziţiei unui corp:

• (X,Z,Y) sunt numite coordonate carteziene şi reprezintă modulele proiecţiilor vectorului de poziţie pe cele trei axe de coordonate. Cu ajutorul lor vectorul de poziţie se va scrie:

• (ρ,φ,z) reprezintă coordonatele cilindrice şi au următoarea semnificaţie:

ρ, reprezintă proiecţia vectorului de poziţie în planul xoyz;

φ, este unghiul format de proiecţia vectorului de poziţie din planul xoyz cu axa de coordonate ox sau oy şi se numeşte coordonată unghiulară

z, este distanţa de la corpul M la planul xoy.

Între coordonatele carteziene şi cele cilindrice există următoarele relaţii:

Observaţie: Dacă un punct material se deplasează numai în planul xoz (acesta execută o mişcare plană) poziţia sa se exprimă prin coordonatele polare , unde:

se numeşte coordonată radială, modulul vectorului de poziţie.

, este coordonata unghiulară şi anume unghiul format de vectorul de poziţie cu una din axele de coordonate ox sau oy

Coordonatele polare se folosesc la studiul mişcării corpurilor în câmp central.

• (r, θ, φ) sunt coordonate sferice şi reprezintă: r modulul vectorului de poziţie

θ, unghiul format de proiecţia vectorului de poziţie în planul xoy cu una din axele de coordonate ox sau oy

φ, unghiul format de vectorul de poziţie cu axa oz.

Între coordonatele carteziene şi cele sferice există următoarele relaţii:

Observaţie: Dacă punctul material se află în mişcare, coordonatele de poziţie ale sale sunt variabile în timp, de asemenea vectorul le poziţie este funcţie de timp.

Această relaţie reprezintă ecuaţia vectorială a mişcării, de asemenea, dependenţele coordonatelor de poziţie de timp se numesc ecuaţiile parametrice ale mişcării.

Preview document

Fizică generală - Pagina 1
Fizică generală - Pagina 2
Fizică generală - Pagina 3
Fizică generală - Pagina 4
Fizică generală - Pagina 5
Fizică generală - Pagina 6
Fizică generală - Pagina 7
Fizică generală - Pagina 8
Fizică generală - Pagina 9
Fizică generală - Pagina 10
Fizică generală - Pagina 11
Fizică generală - Pagina 12
Fizică generală - Pagina 13
Fizică generală - Pagina 14
Fizică generală - Pagina 15
Fizică generală - Pagina 16
Fizică generală - Pagina 17
Fizică generală - Pagina 18
Fizică generală - Pagina 19
Fizică generală - Pagina 20
Fizică generală - Pagina 21
Fizică generală - Pagina 22
Fizică generală - Pagina 23
Fizică generală - Pagina 24
Fizică generală - Pagina 25
Fizică generală - Pagina 26
Fizică generală - Pagina 27
Fizică generală - Pagina 28
Fizică generală - Pagina 29
Fizică generală - Pagina 30
Fizică generală - Pagina 31
Fizică generală - Pagina 32
Fizică generală - Pagina 33
Fizică generală - Pagina 34
Fizică generală - Pagina 35
Fizică generală - Pagina 36
Fizică generală - Pagina 37
Fizică generală - Pagina 38
Fizică generală - Pagina 39
Fizică generală - Pagina 40
Fizică generală - Pagina 41
Fizică generală - Pagina 42
Fizică generală - Pagina 43
Fizică generală - Pagina 44
Fizică generală - Pagina 45
Fizică generală - Pagina 46
Fizică generală - Pagina 47
Fizică generală - Pagina 48
Fizică generală - Pagina 49
Fizică generală - Pagina 50
Fizică generală - Pagina 51
Fizică generală - Pagina 52
Fizică generală - Pagina 53
Fizică generală - Pagina 54
Fizică generală - Pagina 55
Fizică generală - Pagina 56
Fizică generală - Pagina 57
Fizică generală - Pagina 58
Fizică generală - Pagina 59
Fizică generală - Pagina 60
Fizică generală - Pagina 61
Fizică generală - Pagina 62
Fizică generală - Pagina 63
Fizică generală - Pagina 64
Fizică generală - Pagina 65
Fizică generală - Pagina 66
Fizică generală - Pagina 67
Fizică generală - Pagina 68
Fizică generală - Pagina 69
Fizică generală - Pagina 70
Fizică generală - Pagina 71
Fizică generală - Pagina 72
Fizică generală - Pagina 73
Fizică generală - Pagina 74
Fizică generală - Pagina 75
Fizică generală - Pagina 76
Fizică generală - Pagina 77
Fizică generală - Pagina 78
Fizică generală - Pagina 79
Fizică generală - Pagina 80
Fizică generală - Pagina 81
Fizică generală - Pagina 82
Fizică generală - Pagina 83
Fizică generală - Pagina 84
Fizică generală - Pagina 85
Fizică generală - Pagina 86
Fizică generală - Pagina 87
Fizică generală - Pagina 88
Fizică generală - Pagina 89
Fizică generală - Pagina 90
Fizică generală - Pagina 91
Fizică generală - Pagina 92
Fizică generală - Pagina 93
Fizică generală - Pagina 94
Fizică generală - Pagina 95
Fizică generală - Pagina 96
Fizică generală - Pagina 97
Fizică generală - Pagina 98
Fizică generală - Pagina 99
Fizică generală - Pagina 100
Fizică generală - Pagina 101
Fizică generală - Pagina 102
Fizică generală - Pagina 103
Fizică generală - Pagina 104
Fizică generală - Pagina 105
Fizică generală - Pagina 106
Fizică generală - Pagina 107
Fizică generală - Pagina 108
Fizică generală - Pagina 109
Fizică generală - Pagina 110
Fizică generală - Pagina 111
Fizică generală - Pagina 112
Fizică generală - Pagina 113
Fizică generală - Pagina 114
Fizică generală - Pagina 115
Fizică generală - Pagina 116
Fizică generală - Pagina 117
Fizică generală - Pagina 118
Fizică generală - Pagina 119
Fizică generală - Pagina 120
Fizică generală - Pagina 121
Fizică generală - Pagina 122
Fizică generală - Pagina 123
Fizică generală - Pagina 124
Fizică generală - Pagina 125
Fizică generală - Pagina 126
Fizică generală - Pagina 127
Fizică generală - Pagina 128
Fizică generală - Pagina 129
Fizică generală - Pagina 130
Fizică generală - Pagina 131
Fizică generală - Pagina 132
Fizică generală - Pagina 133
Fizică generală - Pagina 134
Fizică generală - Pagina 135
Fizică generală - Pagina 136
Fizică generală - Pagina 137
Fizică generală - Pagina 138
Fizică generală - Pagina 139
Fizică generală - Pagina 140
Fizică generală - Pagina 141
Fizică generală - Pagina 142
Fizică generală - Pagina 143
Fizică generală - Pagina 144
Fizică generală - Pagina 145
Fizică generală - Pagina 146
Fizică generală - Pagina 147
Fizică generală - Pagina 148
Fizică generală - Pagina 149
Fizică generală - Pagina 150
Fizică generală - Pagina 151
Fizică generală - Pagina 152
Fizică generală - Pagina 153
Fizică generală - Pagina 154
Fizică generală - Pagina 155
Fizică generală - Pagina 156
Fizică generală - Pagina 157
Fizică generală - Pagina 158
Fizică generală - Pagina 159
Fizică generală - Pagina 160
Fizică generală - Pagina 161
Fizică generală - Pagina 162
Fizică generală - Pagina 163
Fizică generală - Pagina 164
Fizică generală - Pagina 165
Fizică generală - Pagina 166
Fizică generală - Pagina 167
Fizică generală - Pagina 168
Fizică generală - Pagina 169
Fizică generală - Pagina 170
Fizică generală - Pagina 171
Fizică generală - Pagina 172
Fizică generală - Pagina 173
Fizică generală - Pagina 174
Fizică generală - Pagina 175
Fizică generală - Pagina 176
Fizică generală - Pagina 177
Fizică generală - Pagina 178
Fizică generală - Pagina 179
Fizică generală - Pagina 180
Fizică generală - Pagina 181
Fizică generală - Pagina 182
Fizică generală - Pagina 183
Fizică generală - Pagina 184
Fizică generală - Pagina 185
Fizică generală - Pagina 186
Fizică generală - Pagina 187
Fizică generală - Pagina 188
Fizică generală - Pagina 189

Conținut arhivă zip

  • Fizica Generala
    • Bazele experimentale ale mecanici cuantice.doc
    • cap VI Teoria generala a undelor.doc
    • cap6.doc
    • capI.doc
    • CAPITOLUL VoscilaTii mec.doc
    • cemex.doc
    • fizstat.doc
    • teorel.doc

Alții au mai descărcat și

Convertoare Statice de Putere

LABORATOR Nr.1 – Convertoare Statice De Putere Redresoare cu diode Redresorul este un convertor static de putere care face conversia unei...

Electronică de putere

PREZENT ŞI PERSPECTIVE ÎN ELECTRONICA DE PUTERE ii. TENDINŢE ÎN ELECTRONICA DE PUTERE iii. CONTROLUL DIGITAL IN ELECTRONICA DE PUTERE iv....

Compatibilitate Electromagnetică

1.1. Noþiunea de compatibilitate electromagneticã Prin compatibilitate electromagneticã (CEM, electromagnetic compatibility – EMC) se înþelege...

Rețele de calculatoare - legături pentru comunicații de date

1. LEGATURI PENTRU COMUNICATII DE DATE 1.1 Evolutia sistemelor de comunicatie Inca din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat solutii de...

Diode Semiconductoare de Putere

sunt dispozitive semiconductoare necomandabile, unidirecţionale în curent şi în tensiune. p nAKa)b)AK+-++++p Jpn Fig. 1.1. Dioda semiconductoare...

Cursuri electronică

ELECTRONICA: 1.Dispozitive si circuite electronice fundamentale, an II 2.Circuite electronice pentru semnale continue, an II 3.Circuite...

Electronică putere

CONCEPTE DE BAZ~ ALE FIZICII SEMICONDUCTOARELOR 1.1 INTRODUCERE Trecerea curentului electric prin materiale este condi\ionat` de existen\a...

Invertoare

Invertoare 5.1. Generalităti Invertoarele sunt convertoare c.c.-c.a. ce au la intrare o sursă de tensiune (sau curent) continuă pe care o...

Te-ar putea interesa și

Studiu privind inițierea în luptele libere

INTRODUCERE În zilele noastre suntem martorii unei creşteri impetuoase a performanţelor la toate ramurile sportive. Aceasta se datorează faptului...

Elaborarea unui plan cadru de pregătire fizică la grupele de juniori

CAPITOLUL I Fundamentarea teoretică şi ştiinţifică a lucrării 1.1. Scurt istoric privind evoluţia jocului de fotbal Fotbalul, este jocul...

Model de pregătire fizică generală și specifică în jocul de handbal la nivel de senioare, divizia A, Mureșul Târgu Mureș

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. DATE PRIVIND APARITIA SI EVOLUTIA JOCULUI DE HANDBAL, ISTORICUL JOCULUI DE HANDBAL IN ROMANIA Acordurile Imnului de...

Valențe ale pregătirii fizice generale

Se poate afirma ca atletismul este primul sport practicat de umanitate. Urmele palpabile sunt vechi de 3500 de ani inainte de jocurile olimpice....

Pregătirea fizică a luptătorilor cadeți de lupte libere

INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA LUCRĂRII În zilele noastre suntem martorii unei creşteri impetuoase a performanţelor la toate ramurile sportive....

Proiect de practică la Generali Asigurări

1. Prezentarea societăţii Generali Asigurări 1.1. Generali Group Grupul Generali este unul dintre cei mai importanţi operatori de pe piaţa...

Rolul și Locul Exercițiilor de Dezvoltare Fizică Generală în Cadrul Lecțiilor de Educație Fizică și Sport la Clasele IX-XII

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui din punct de vedere fizic, intelectual, etic, estetic, în...

Ocrotirea minorului și a bolnavului psihic

OCROTIREA MINORULUI, A BOLNAVULUI PSIHIC PRIN INTERDICȚIA JUDECĂTOREASCĂ ȘI A PERSOANEI FIZICE PRIN CURATELĂ I. Capacitatea civilă a persoanei...

Ai nevoie de altceva?