Gestiunea Ciclului de Exploatare

Prin ciclul de exploatare se înţelege ansamblul operaţiunilor realizate de întreprindere pentru a-şi atinge obiectivul, care constă în producerea de bunuri şi servicii destinate schimbului.

Ciclul de exploatare cuprinde trei faze:

achiziţionarea de bunuri şi servicii, ceea ce reprezintă faza aprovizionării;

transformarea bunurilor şi serviciilor pentru a se ajunge la un produs finit, ceea ce reprezintă faza producţiei;

vânzarea produselor, ceea ce reprezintă faza comercializării.

Desfăşurarea ciclului de exploatare necesită deţinerea de active fizice şi financiare, active circulante, grupate în trei categorii:

stocuri de materii prime, producţie în curs de fabricaţie şi produse finite (stocuri de mărfuri în cazul activităţii de comerţ);

creanţe asupra clienţilor;

creanţe diverse de exploatare.

Funcţionarea normală şi continuă a ciclului de exploatare este asigurată prin existenţa stocurilor, care reprezintă anumite cantităţi de resurse materiale şi cărora le corespund din punct de vedere financiar nişte fonduri.

Stocurile se exprimă fizic şi valoric şi pot fi determinate şi în număr de zile.

Prin însumarea

resurselor materiale în stare de rezerve de producţie cu cele din sfera producţiei propriu-zise şi cu stocurile de produse finite se obţine stocul global.

Stocul global trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe, între care:

să fie complet, cuprinzând toate felurile de resurse materiale;

să fie suficient în orice moment, cu luarea în consideraţie a înlăturării blocării de fonduri în stocuri supranecesare;

să fie completat în mod sistematic, ţinându-se cont de minimizarea cheltuielilor de aprovizionare şi de stocare.

Gestionarea eficientă a stocurilor reclamă stabilirea de legături directe şi de durată cu furnizorii şi alegerea acestora, după criteriul distanţei, stabilirea şi urmărirea unor grafice de aprovizionare, reducerea cheltuielilor de aprovizionare şi transportare, îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi manipulare a resurselor, reducerea pierderilor în timpul transportării şi depozitării, reducerea cheltuielilor cu expansiunea şi gospodărirea depozitelor. Stocul se formează prin intrări şi se micşorează prin ieşiri.