Instituții financiar bancare internaționale

BANCA REGLEMENTELOR INTERNAaIONALE (BRI)

1. Banca Reglementelor Internationale (BRI) este o “banca a bancilor centrale” care faciliteaza

cooperarea acestora cu alte institutii, pentru asigurarea stabilitatii monetare si financiare. Îsi desfasoara activitatea

pe baza unor subcomisii, secretariate si prin Adunarea Generala anuala a tuturor membrilor. BRI ofera, de

asemenea, servicii bancare doar bancilor centrale ori anumitor organizatii internationale. Are sediul la Basel, în

Elvetia. BRI a fost înfiintata în 1930.

BRI contribuie la cresterea predictibilitatii si transparentei politicii monetare celor 55 banci centrale membre.

Politica monetara este dirijata de fiecare natiune, dar poate reprezenta un subiect potential de speculatie care sa

afecteze cursurile de schimb si, în special, soarta economiilor tarilor exportatoare.

Esecurile de a mentine o politica monetara adaptata la realitate si de a aplica reformele monetare la timpul

potrivit, implicând si Fondul Monetar International, au condus la pierderi de miliarde în domeniul bancar. În mod

contrar celor mai multe perceptii ale economistilor, bancile centrale nu fixeaza ratele dobânzilor în mod

unilateral. Ele stabilesc anumite obiective, intervenind prin utilizarea resurselor financiare masive si prin

capacitatea de reglare pentru atingerea tintelor pe care le-au urmarit.

2. Doua aspecte ale politicii monetare s-au dovedit sensibile si, ca urmare, BRI are doua scopuri

specifice: reglementarea adecvarii capitalului si transparenta cerintelor privind rezervele.

BRI reglementeazs adecvarea capitalului.

Conform cerintelor BRI, în cadul unei banci raportul capital / active trebuie sa fie mai mare decât un anumit

standard international prestabilit, cu scopul protejarii tuturor bancilor centrale implicate. Rolul principal al BRI

consta în stabilirea cerintelor privind adecvarea capitalului. Din punct de vedere international, asigurarea

adecvarii capitalului este cea mai importanta problema pentru bancile centrale.

BRI încurajeazs transparenta cerintelor privind rezervele.

Politica rezervelor este, de asemenea, importanta, mai ales pentru consumatori si pentru economia interna. Pentru

asigurarea lichiditatii si pentru limitarea datoriilor fata de economie, bancile nu pot crea bani fara o limita.

Bancilor li se cere sa stabileasca rezerve pentru a putea avea depozite si împrumuturi mai sigure pentru clienti si

pentru a reduce riscurile din activitatea bancara. Politica rezervelor este dificil de standardizat deoarece este în

functie de conditiile locale. Din cauze diverse a devenit destul de dificila evaluarea rezervelor pe baza

instrumentelor de împrumut si, alaturi de diferentele regionale, au descurajat standardizarea.

3. Scopul BRI: o retea financiars sigurs

BRI urmareste realizarea unei retele financiare sigure, bine construite, sprijinite de supraveghere si de

reglementari prudentiale solide, de legile în vigoare.

Initial, BRI a fost atât în proprietatea guvernelor cât si a indivizilor, deoarece SUA si Franta au decis vinderea

unei parti din actiuni unor investitori privati. Actiunile BRI au fost comercializate pe piata, conducând la forma

unei organizatii internationale (în sensul tehnic al dreptului international), existând totusi actionari privati. Multe

banci centrale au început în mod similar ca institutii private (de exemplu Banca Angliei a fost privata pâna în

1946). În anii recenti BRI a recumparat toate actiunile detinute de investitorii privati si este acum în totalitate

detinuta de bancile centrale membre.

4. Rolul Bancii RegIementelor Internationale în supravegherea bancars

Exista Comitetul de la Basel privind Supravegherea Bancara, un secretariat cu 12 membri. BRI a jucat un rol

central în Acordurile de la Basel privind Capitalul din 1988 si 2004. Se mentin diferente semnificative între SUA

si UE privind nivelul de adecvare a capitalului si controlul rezervelor cerute la nivel bancar global.

În anul 2006 SUA a favorizat controlul strict, în spiritul Acordului din 1988, iar UE a preferat un sistem

distribuit condus în mod colectiv, cu un Comitet care sa aprobe anumite exceptii.

Consiliul Director

Jean-Pierre ROTH, Zürich (Presedinte al Board of Directors); Hans TIETMEYER, Frankfurt am Main (Vice -

Presedinte); Nout H E M WELLINK, Amsterdam; Axel WEBER, Frankfurt am Main; Vincenzo DESARIO,

Roma; Antonio FAZIO, Roma; David DODGE, Ottawa; Toshihiko FUKUI,Tokyo; Timothy F. GEITHNER,

Federal Reserve Bank of New York; Ben BERNANKE, Federal Reserve Chairman, Washington DC; Lord

GEORGE, Londra; Hervé HANNOUN, Paris; Christian NOYER, Paris; Stefan INGVES, Stockholm; Mervyn

KING, Londra; Guy QUADEN, Bruxelles; Alfons Vicomte VERPLAETSE, Bruxelles

5. Banca Reglementelor Internationale a emis urmatoarele principii fundamentale ale sistemelor de plati:

· Principiul 1 – sistemul trebuie sa functioneze pe o baza legala clara, fundamentata si compatibila cu

toate sistemele de jurisdictie importante.

· Principiul 2 – procedurile si regulile sistemului trebuie sa permita participantilor sa înteleaga clar fiecare

tip de risc financiar la care sunt expusi participantii în acest sistem.

· Principiul 3 - sistemul trebuie sa functioneze pe baza unor proceduri clare privind gestionarea riscurilor

de credit si lichiditate (riscuri specifice acestor categorii de sisteme), care sa precizeze responsabilitatile

operatorului sistemului si ale participantilor si care sa asigure stimulente potrivite pentru adminsitrarea si

limitatrea acestor riscuri.

· Principiul 4 – sistemul trebuie sa asigure o decontare finala prompta la data scadentei.

· Principiul 5 – sistemul cu decontare neta multilaterala trebuie sa asigure finalizarea la timp a

decontarilor zilnice în cazul incapacitatii participantului cu cea mai mare pozitie neta.

· Principul 6 - activele monetare utilizate pentru decontare trebuie sa fie, de preferinta, creante asupra

Bancii Centrale. Când se folosesc alte active acestea trebuie sa aiba risc mic, cel mai bine zero.

· Principiul 7 – sistemul trebuie sa asigure un grad ridicat de securitate si certitudine operationala si sa

contina solutii pentru finalizarea la timp a procesarilor zilnice în cazul aparitiei unor situatii neprevazute.

· Principiul 8 – sistemul trebuie sa asigure modalitati de efectuare a platilor care sa fie practice pentru

participanti si eficiente pentru economie.

· Principiul 9 – sistemul trebuie sa aiba obiective si criterii de participare la sistem, anuntate public, care

sa pemita accesul egal, corect si deschis.

· Principiul 10 – modalitatile de conducere ale sistemului trebuie sa fie eficiente, controlabile si

transparente.