Cuprins
- Cuprins
- Unitatea de învãtare nr. 1
- Piata financiarã si piata bursierã 3
- 1.1. Piata de capital în acceptiunea economicã 3
- 1.2. Trãsaturile pietei de capital 4
- Unitatea de învãtare nr. 2
- Valorile mobiliare – instrumente ale pietei de capital 5
- 2.1. Clasificarea valorilor mobiliare 5
- 2.2. Valorile mobiliare primare 5
- 2.2.1.Tipuri de actiuni 6
- 2.2.2. Tipuri de obligatiuni 6
- 2.3. Analiza tehnicã si analiza fundamentalã 8
- 2.3.1 Analiza tehnicã 8
- 2.3.1.1 Caracteristicile analizei tehnice clasice 8
- 2.3.1.2 Configuratii de grafice 13
- 2.3.1.3 Analiza tehnicã modernã 17
- 2.3.2. Analiza fundamentalã 20
- Unitatea de învãtare nr. 3
- Bursa de valori mobiliare 23
- 3.1. Clasificarea burselor de valori 23
- 3.2. Functiile bursei de valori 24
- 3.2.1. Organizarea si functionarea bursei 24
- 3.2.2. Regulamentul bursei 25
- 3.2.3. Membrii bursei 25
- 3.3. Conducerea si administrarea bursei 26
- 3.4. Autoritatea de reglementare a pietei titlurilor de valoare 27
- 3.5. Bursa de Valori Bucuresti 28
- Unitatea de învãtare nr. 4
- Cotarea valorilor mobiliare 30
- 4.1. Înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei 30
- 4.2. Mentinerea la cota bursei 32
- 4.3. Cazurile de suspendare si retragere de la cota bursei 32
- 4.4. Cazurile de retrogradare a valorilor mobiliare 32
- Unitatea de învãtare nr. 5
- Plasarea valorilor mobiliare 34
- 5.1. Oferta publicã de vânzare 34
- 5.2. Oferta publicã de cumpãrare 34
- 5.3. Plasamentul privat 35
- 5.4. Modalitãti prin care o societate pe actiuni poate deveni o societate
- deschisã 35
- 5.5. Agentii bursieri 39
- 5.6. Ordinele bursiere 41
- 5.6.1. Continutul minim al ordinului de bursã la BVB 42
- 5.6.2. Termenul de valabilitate a ordinelor de bursã 42
- 5.6.3. Modificarea ordinelor de bursã 43
- 5.6.4. Retragerea ordinelor de bursã 43
- 5.6.5. Suspendarea si introducerea ordinelor de bursã 44
- Unitatea de învãtare nr. 6
- Tranzactii bursiere 45
- 6.1. Tipuri de tranzactii bursiere 45
- 6.2. Tranzactiile la vedere 46
- 6.3. Tranzactiile la termen 47
- 6.4. Contractele cu optiuni 49
- 6.5. Fluxul operatiunilor defãsurate la Bursa de Valori Bucuresti 49
- 6.6. Pietele secundare ale Bursei de Valori Bucuresti 54
- Unitatea de învãtare nr. 7
- Indicii bursieri 56
- 7.1. Constructia si semnificatia indicilor 56
- 7.2. Indicii bursieri nationali si internationali reprezentativi 57
Extras din curs
Unitatea de învãtare nr. 1
Piata financiarã si piata bursierã
1.1. Piata de capital în acceptiunea economicã
Bursa este cea mai reprezentativã institutie a economiei de piatã care
adãposteste o piatã, care concentreazã în acelasi timp si în acelasi loc
cererea si oferta specificã. Piata bursierã este o componentã a pietei
financiare
Prin investitii în sens larg se poate întelege si cumpãrarea de actiuni,
obligatiuni sau alte active mobiliare. Acestea sunt de fapt investitii
financiare, deci, aceastã piatã este ceea ce numim o piatã financiarã. În
sens economic, prin investitie se întelege cumpãrarea de clãdiri,
echipamente, masini, utilaje si alte active pentru a fi folosite în scopul
productiei de bunuri si servicii. Aceastã procedurã este facilitatã de o piatã
asa numitã primarã, de emisiuni noi si de actiuni si obligatiuni care de altfel
poate fi consideratã o formã de economisire.
Deci, piata de capital, în acceptiunea economicã este compusã din
piata primarã si piata secundarã. Aceasta din urmã este o piatã financiarã
pe care cererea se realizeazã prin necesitatea de restructurare a portofoliilor
detinãtorilor de active financiare, iar oferta apare concomitent datoritã acestei
functii de restructurare si din economii.
Piata monetarã este piata capitalurilor pe termen scurt si mediu, fiind
reprezentatã de piata interbancarã si de piata titlurilor de creantã negociabile.
Pe piata interbancarã opereazã Banca de Emisie, bãncile comerciale,
trezoreria publicã, casele de economii, care au calitatea de creditori, dar si
de debitori în cazul completãrii fondurilor proprii. Tranzactiile pe aceastã
piatã îmbracã forma „acordãrii-rambursãrii” creditelor. Instrumentele
negociate sunt: certificatele de depozit (titluri negociabile ce atestã
existenta unui depozit în cont), bonurile de tezaur (emise de trezoreria
publicã), titlurile pe termen scurt (emise de institutii si societãti financiare).
Piata financiarã este piata capitalurilor pe termen lung, pe care se
emit si se tranzactioneazã valori mobiliare ce servesc drept suport al
schimbului de capitaluri. Piata financiarã este cea pe care se cumpãrã si se
PIAtA FINANCIARÃ
PIAtA SECUNDARÃ
PIAtA DE CAPITAL
Active de capital
Titluri financiare pe termen lung
PIAtA MONETARÃ
Active monetare
Titluri financiare pe termen scurt
PIAtA PRIMARÃ
Figura nr.1. Structura pietei financiare
4
vând active financiare, fãrã a fi schimbatã natura lor. Ea exprimã o relatie
directã între detinãtorul si utilizatorul de fonduri.
Practica din România pune în evidentã optiunea pentru conceptia
anglo-saxonã, potrivit cãreia piata de capital este o componentã a pietei
financiare. Piata de capital se prezintã ca un mecanism de legãturã între
investitori si emitenti a cãror decizie de investire vizeazã douã obiective
complementare:
- rentabilitatea, respectiv un grad înalt de fructificare a capitalurilor;
- lichiditatea, adicã recuperarea cât mai operativã a capitalului investit.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piete de Capital.pdf