Preț și concurență

INTRODUCERE

Caracterizarea fenomenelor ce se deruleaza in economie nu se poate face numai prin intermediul indicatorilor exprimati in termeni nominali ci este necesara efectuarea de calcule pentru determinarea modificarii reale a acestora; acest lucru se realizeaza numai cu cel putin doua componente: cea care exprima modificarea preturilor si respectiv componenta care evidentiaza modificarea reala. Rezultatele unor astfel de calcule pentru diversele agregate macroeconomice pot sa constituie o importanta baza atat pentru analiza cat si pentru fundamentarea deciziilor de politica economica.

Abordarea si analiza fenomenelor economice, atat la nivel microeconomic cat si macroeconomic, nu se pot realize fara o statistica a preturilor. Preocuparile de construire a unei statistici a preturilor nu sunt nicidecum de data recenta iar perfectionarea acesteia este un proces continuu ce se desfasoara in stransa legatura cu necesitatile de analiza si interpretare a rezultatelor diferitelor activitati ce se desfasoara intr-o economie nationala.

In contextul actual, cand economia romaneasca parcurge un complex proces de restructurare, de privatizare,de creare a conditiilor necesare pentru buna functionare a mecanismelor unei adevarate economii de piata, statistica preturilor capata o importanta deosebita.

Este de remarcat faptul ca strategia de integrare a statisticii romanesti in statistica Uniunii Europene, ca principala componenta a strategiei generale de reconvesie a sistemului statistic national, are ca obiectiv de baza perfectionarea statisticii preturilor. Astfel se are in vedere inbunatatirea calitatii preturilor, armonizarea metodologiilor, a nomenclatoarelor, a surselor de date utilizate in practica statistica romaneasca cu cele aplicate pe plan European. Pot fi mentionate, in acest context, cel putin trei indici care au constituit obiectul perfectioanarii statisticii preturilor din ultimii ani: indicele preturilor de consum, indicele preturilor productiei industriale si, indicele valorii unitare pentru comertul exterior.

Imi exprim speranta ca aceasta lucrare sub rezerva recunoasterii imposibilitatii abordarii tuturor aspectelor ce tin de utilizarea preturilor in calculele macroeconomice, se va dovedi utila tuturor celor care o vor citi si carora le multumesc anticipat.

I. ANALIZA CONCURENTILOR

Concurenta – componenta a pietei.

Concurenta este un mod de manifestare a economiei de piata, in care pentru un bun omogen si substitutele sale, existenta unui singur producator devine practic imposibila.

Problema concurentei prezinta interes pentru toti actorii pietei: producatorii, consumatorii, intermediarii. Fiecare firma este preocupata sa fie cat mai compatitiva, iar castigul net sa fie cel mai bun. Iar actiunile unei firme nu depinde exclusiv de aceasta ci si de actiunile concurentilor ei. In absenta concurentilor orice firma aflata pe piata ar putea sa isi stabileasca liber preturile la un nivel ridicat.

In functie de numarul de concurenti si gradul de diferentiere al produselor intalnim:

• Concurenta imperfecta – este situatia de pe piata in care conditiile necesare pentru existenta concurentei perfecte nu sunt satisfacute. Forme de concurenta imperfecta.

• Monopol- situatie in care exista un singur vanzator al unui bun economic.

• Oligopol – situatie in care exista un numar redus de vanzatori ai unui bun economic.

• Concurenta monopolista – situatie in care exista mai multi vanzatori de bunuri total diferite.

• Monopson – situatie in care exista un singur comparator al unui bun economic.

• Oligopson – situatie in care exista un numar restrans de cumparatori ai unui bun economic.

Concurenta imperfecta poate aparea pe anumite piete din cauza lipsei de informare a cumparatorilor si vanzatorilor despre preturi si despre bunurile de pe piata.

Concurenta perfecta este un model al teoriei economice. Acest model descrie o forma ipotetica a pietei in care nici un producator sau consumator nu are puterea de a influenta preturile de pe piata.

Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, tinand cont de definitia standard a economiei. Analiza pietelor perfect competitive asigura fundamentul teoriei cererii si ofertei.

In cadrul pietei, firmele pot avea in vedere satisfacerea acelorasi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresand acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemanatoare. In functie de acestea, concurenta poate fi variata:

Concurenta directa – este cea mai usor de observat si poate fi:

• concurenta de marca – ce are loc intre firmele ce ofera aceleasi bunuri sau servicii destinate satisfacerii acelorasi nevoi. Diferentierea intre concurenti se realizeaza in acest caz prin intermediul marcii. Exemple: producatorii de bere, benzina, paine etc.

• concurenta la nivel de industrie – ce are loc intre firme ce ofera produse similare care satisfac diferit aceeasi nevoie. Este vorba in general de produse sau servicii substituibile in consum, iar competitia se realizeaza prin diferentierea calitativa a produselor. Exemple: industria alimentara, industria aparatelor elecrtocasnice, industria confectiilor etc.