Electrodinamică

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Fizică
Conține 4 fișiere: pdf
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 27247
Mărime: 1.20MB (arhivat)
Publicat de: Dragomir Necula
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cleopatra Mociuțchi, Gabriel Lazăr

Extras din curs

Electrodinamica este acea parte a fizicii teoretice care dă o explicaţie unitară

a fenomenelor electromagnetice.

Studiul fenomenelor electromagnetice formează astăzi un ansamblu coerent,

care are la bază teoria electromagnetică a lui Maxwell. Această teorie, numită şi

electrodinamica maxwelliană sau electrodinamica fenomenologică, reprezintă o

sinteză genială a faptelor experimentale acumulate. La baza acestei teorii stă

conceptul de câmp electromagnetic şi de acţiune mijlocită. Proprietăţile câmpului

electromagnetic sunt postulate în sistemul de ecuaţii al lui Maxwell. Conceptul de

câmp electromagnetic şi de acţiune mijlocită s-au impus numai în urma unor

îndelungate studii experimentale şi teoretice.

Teoria lui Maxwell se bazează pe studiul fenomenologic al proceselor

electromagnetice, care nu ţine seama de structura discontinuă (discretă) a sarcinii

electrice. De aceea, atunci când existenţa electronului a devenit o certitudine, s-a

elaborat teoria atomistă a fenomenelor electromagnetice, denumită şi

electrodinamica microscopică. Ea a fost concepută în special de fizicianul olandez

H.A. Lorentz. Pe baza acestei teorii se pot explica fenomenele de polarizare

electrică şi magnetică a substanţelor, fenomenul de dispersie a luminii, polarizarea

mediilor sub influenţa câmpurilor electrice de mare intensitate provenite de la sursele

laser, etc.

Atât electrodinamica fenomenologică cât şi cea microscopică consideră că

mediul în care au loc fenomenele electromagnetice este în repaus. S-a pus problema

studierii electrodinamicii mediilor în mişcare, studiu făcut mai întâi de H.R. Hertz şi

H.A. Lorentz. Această electrodinamică este denumită astăzi electrodinamica

prerelativistă a mediilor în mişcare. Ea a condus la contradicţii în problema eterului

(mediu ipotetic cu proprietăţi absolut elastice prin care se propagă undele

electromagnetice), în sensul că trei categorii de experienţe confirmau trei ipoteze

Cap.I. Introducere

13

contradictorii. Impasul la care a ajuns fizica clasică a fost depăşit de către genialul

fizician Albert Einstein, care în anul 1905, studiind electrodinamica corpurilor în

mişcare elaborează teoria relativităţii restrânse, care a dus la revoluţionarea

conceptelor mecanicii newtoniene şi la elaborarea mecanicii relativiste. Tot Einstein

extinde această teorie şi pentru câmpul gravific, elaborând în 1916 bazele teoriei

relativităţii generale.

De asemeni, în 1905 A. Einstein dă o explicaţie legilor efectului fotoelectric

(pentru care a primit în 1921 premiul Nobel), postulând existenţa cuantelor

luminoase, denumite fotoni. Mai recent a fost elaborată şi electrodinamica cuantică,

la baza căreia stă cuantificarea câmpului electromagnetic. Această teorie modernă

face parte din teoria cuantică a câmpurilor, depăşind cadrul acestui curs.

Cercetările legate de construirea reactoarelor termonucleare au impus

necesitatea studiului materiei parţial sau total ionizate, adică a plasmei. Deoarece

plasma poate avea o conductivitate electrică considerabilă, pentru studiul ei

trebuiesc folosite metodele şi rezultatele obţinute în diferite ramuri ale fizicii moderne.

Pe de o parte, plasma fiind constituită din particule în mişcare haotică, se folosesc cu

succes rezultatele fizicii statistice şi ale teoriei cinetice. Pe de altă parte, atunci când

plasma poate fi considerată ca un fluid (lichid sau gaz) uniform, pot fi folosite teoriile

macroscopice: dinamica fluidelor şi electrodinamica. Studiul comportării fluidului

conductor în câmp magnetic a condus la elaborarea unei noi ramuri a fizicii:

magnetohidrodinamica la baza căreia stau ecuaţiile lui H. Alfvén, elaborate de

acesta prin îmbinarea ecuaţiilor de bază ale hidrodinamicii cu ecuaţiile lui Maxwell.

Pentru rezultatele remarcabile în domeniul magnetohidrodinamicii, Alfvén a fost

laureat al premiului Nobel în anul 1970.

Începând cu anul 1966, fizicianul sovietic V.G. Veselago a elaborat o parte

nouă a electrodinamicii: electrodinamica mediilor cu permitivitate electrică şi

permeabilitate magnetică simultan negative, care are la bază tot ecuaţiile lui Maxwell,

dar cu mărimile de material ε şi μ simultan negative. Studiul comportării undelor

electromagnetice în astfel de medii, cum ar fi un amestec de plasmă şi monopoli

magnetici, a adus pe prim plan una din lucrările lui P.A.M. Dirac din 1931, în care

acesta prevede existenţa monopolului magnetic - particula cu sarcină magnetică

Cap.I. Introducere

14

elementară. Având în vedere acestea, electrodinamica se dezvoltă şi în sensul lărgirii

ecuaţiilor lui Maxwell prin adăugarea mărimilor care caracterizează comportarea

monopolilor magnetici.

O sintetizare a celor expuse mai sus este prezentată în tabelul de mai jos, din

care se poate observa că electrodinamica este o ştiinţă care se dezvoltă şi care are

domenii încă deschise şi actuale.

Preview document

Electrodinamică - Pagina 1
Electrodinamică - Pagina 2
Electrodinamică - Pagina 3
Electrodinamică - Pagina 4
Electrodinamică - Pagina 5
Electrodinamică - Pagina 6
Electrodinamică - Pagina 7
Electrodinamică - Pagina 8
Electrodinamică - Pagina 9
Electrodinamică - Pagina 10
Electrodinamică - Pagina 11
Electrodinamică - Pagina 12
Electrodinamică - Pagina 13
Electrodinamică - Pagina 14
Electrodinamică - Pagina 15
Electrodinamică - Pagina 16
Electrodinamică - Pagina 17
Electrodinamică - Pagina 18
Electrodinamică - Pagina 19
Electrodinamică - Pagina 20
Electrodinamică - Pagina 21
Electrodinamică - Pagina 22
Electrodinamică - Pagina 23
Electrodinamică - Pagina 24
Electrodinamică - Pagina 25
Electrodinamică - Pagina 26
Electrodinamică - Pagina 27
Electrodinamică - Pagina 28
Electrodinamică - Pagina 29
Electrodinamică - Pagina 30
Electrodinamică - Pagina 31
Electrodinamică - Pagina 32
Electrodinamică - Pagina 33
Electrodinamică - Pagina 34
Electrodinamică - Pagina 35
Electrodinamică - Pagina 36
Electrodinamică - Pagina 37
Electrodinamică - Pagina 38
Electrodinamică - Pagina 39
Electrodinamică - Pagina 40
Electrodinamică - Pagina 41
Electrodinamică - Pagina 42
Electrodinamică - Pagina 43
Electrodinamică - Pagina 44
Electrodinamică - Pagina 45
Electrodinamică - Pagina 46
Electrodinamică - Pagina 47
Electrodinamică - Pagina 48
Electrodinamică - Pagina 49
Electrodinamică - Pagina 50
Electrodinamică - Pagina 51
Electrodinamică - Pagina 52
Electrodinamică - Pagina 53
Electrodinamică - Pagina 54
Electrodinamică - Pagina 55
Electrodinamică - Pagina 56
Electrodinamică - Pagina 57
Electrodinamică - Pagina 58
Electrodinamică - Pagina 59
Electrodinamică - Pagina 60
Electrodinamică - Pagina 61
Electrodinamică - Pagina 62
Electrodinamică - Pagina 63
Electrodinamică - Pagina 64
Electrodinamică - Pagina 65
Electrodinamică - Pagina 66
Electrodinamică - Pagina 67
Electrodinamică - Pagina 68
Electrodinamică - Pagina 69
Electrodinamică - Pagina 70
Electrodinamică - Pagina 71
Electrodinamică - Pagina 72
Electrodinamică - Pagina 73
Electrodinamică - Pagina 74
Electrodinamică - Pagina 75
Electrodinamică - Pagina 76
Electrodinamică - Pagina 77
Electrodinamică - Pagina 78
Electrodinamică - Pagina 79
Electrodinamică - Pagina 80
Electrodinamică - Pagina 81
Electrodinamică - Pagina 82
Electrodinamică - Pagina 83
Electrodinamică - Pagina 84
Electrodinamică - Pagina 85
Electrodinamică - Pagina 86
Electrodinamică - Pagina 87
Electrodinamică - Pagina 88
Electrodinamică - Pagina 89
Electrodinamică - Pagina 90
Electrodinamică - Pagina 91
Electrodinamică - Pagina 92
Electrodinamică - Pagina 93
Electrodinamică - Pagina 94
Electrodinamică - Pagina 95

Conținut arhivă zip

  • Capitol 1.pdf
  • Capitol 2.pdf
  • Capitol 3a.pdf
  • Capitol 3b.pdf

Alții au mai descărcat și

Sursa de căldură

SURSELE DE CALDURA 1.SURSE DE CALDURA.AGENTI TERMICI Energia termica poate fi asigurata de la un fluid mai cald prin contactul direct fie prin o...

Curs fizică

MECANICA 1.1. MECANICA CLASICĂ A PUNCTULUI MATERIAL 1.1.1. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL Fizica a dovedit concret că spaţiul şi timpul sunt...

Laboratoare fizică

1. Introducere Laboratoarele de fízică şi ştiinţe inginereşti se remarcă prin puternicul lor caracter informativ dar mai ales formativ, permiţând...

Dinamica Punctului Material și a Sistemului de Puncte Materiale

2. DINAMICA PUNCTULUI MATERIAL ŞI A SISTEMULUI DE PUNCTE MATERIALE Mecanica newtoniană este o teorie fenomenologică care tratează mişcarea...

Electricitate și Magnetism

Una dintre proprietăţile fundamentale ale materiei este existenţa sarcinilor electrice de doua tipuri. Cele de aceiaşi semn se resping, iar cele de...

Bazele Experimentale ale Fizicii Cuantice

I. 1. Radia.ia termic. Radia.ia termic. este o radia.ie electromagnetic. datorat. mi.c.rii de agita.ie termic. a particulelor constituente ale...

Echilibru

2-1. ECHILIBRUL. PRIMA LEGE A LUI NEWTON Unul dintre efectele acţiunii unei forţe asupra unui corp constă în modificarea dimensiu¬nilor sau a...

Spectroscopy

Spectroscopy involves the study of the interaction of electromagnetic radiation with matter. It is of paramount importance in biology, see for...

Te-ar putea interesa și

Alimentarea unui atelier de prelucrare mecanică folosind un post de transformare

1. INTRODUCERE Postul de transformare se defineste, constructiv si functional, ca o statie electrica de transformare coboratoare, cu o putere...

Aparate Electrice pentru Comandă Manuală

ARGUMENT Transportul energiei electrice de la sursele sale (generatoare, transformatoare, pile, acumulatoare) la consumatori (motoare, cuptoare,...

Aparate protecție și reglaj

Cap.I ARGUMENT Am ales tema „Aparate electrice de protectie si reglaj” deoarece prezinta o importanta deosebita intr-o instalatie electrica si...

Regimul termic al bobinei de excitație a unui contactor de curent cuntinuu

I. INTRODUCERE Studiul solicitărilor termice ale aparatelor electrice se efectuează cu scopul de a determina prin calcul supratemperaturile atinse...

Solicitările aparatelor eletrice în timpul exploatării

Argument Tema proiectului meu este : Solicitările aparatelor electrice în timpul exploatării. Am tratat această temă în şapte capitole grupate în...

Wattmetre

ARGUMENT Cunoasterea stiintifica progreseaza prin descoperirea legilor care guverneaza fenomenele naturale. Aceste legi trebuie sa reprezinte in...

Proiectarea unei Linii Microstrip

Cerintele proiectului: Sa se analizeze o linie microstrip dublua , ecranata ca cea din figura urmatoare, utilizând Metoda diferentelor finite: Se...

Dispozitive de Măsurare

CAP.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Procesul de măsurare A. Generalități Măsurarea este una din componentele esențiale ale comunicării. Scopul...

Ai nevoie de altceva?