Geografie socială - partea a 3 a

Importanţa structurilor sociale în analiza regională

Studiul structurilor sociale este una din componentele analizei regionale pornind de la ideea ca orice societate este supusa conflictelor(latente sau manifeste ) ce opun clasele sociale. Acest din urma termen nu trebuie înteles în sens exclusiv marxist, de clase socio-economice, derivate din raporturile sociale de producţie. În afara clasicelor conflicte ce opun burghezia, proletariatul şi clasele de mijloc exista şi conflicte culturale, antagonisme între sexe, între tarani şi citadini, miscari regionaliste ori ecologiste etc. Toate acestea contribuie din plin la polarizarea societatii facînd relative notiunile traditionale de clase socio-profesionale sau sociale. Conceptul de clasa socio-spaţiala este strîns legat de cel de spaţiu social. Spaţiul social, presupune ( cf. A Fremont, 1979 ) o combinatie puternica de relaţii reciproce între indivizi şi între acestia şi locurile în care-si desfasoara cea mai mare parte a vietii sociale ducînd la instaurarea coeziunii şi formînd în cele din urma un grup social distinct deci o clasa socio-spaţiala (A Reynaud, 1981). Legaturile puternice înte oameni şi teritoriul pe care-l ocupa sînt studiate de mult timp ( unii au numit chiar societatile primitive "societati geografice", J Bonnemaison, 1979 de ex.) Societatile moderne chiar daca nu ating aceste forme extreme de atasament local antreneaza doua consecinte : tendinta de omogenizare culturala şi autodefinirea grupului social fata de cele vecine în termeni de interioritate, identitate sau superioritate (e suficient sa amintim opozitia pe care o fac toti parizienii sau bucurestenii între ei şi " provinciali" ).

Problema dezvoltarii CSS (claselor socio-spaţiale) a suscitat şi suscita vii discutii în privinta genezei lor. În perspectiva sistemica notiunea de baza este cea de entropie inversa (R Callois,1982 ) în spatele careia trebue sa vedem capacitatea de organizare a unui grup social, de creare a unei " ordini" interne. Aceste forme de organizare se difuzeaza la scurta distanta ajungînd la crearea unor CSS polarizate ( organizate disimetric în jurul unui/mai multi poli ) şi omogena prin formarea unei arii culturale. Exista numeroase ex. de CSS dinamice care au reusit sa-si impun propriul model de organizare unui saptiu mai larg ( aici se afla de altfel unul din resorturile genezei regiunilor ), de ex. cetatile grecesti antice în perioada pericleeana, Florenta sau Venetia medievala, ori în sens mai larg, Scotia sec. XVIII sau California sec. XX. În toate cazurile este vorba despre grupuri sociale posedînd o coeziune şi o capacitate de inovatie şi creatie ce le permite sa fie extrem de producţive economic şi cultural. CSS pot sa decada sau sa dispara prin absorbtia într-o alta CSS mai dinamica.În primul caz e vorba de cresterea entropiei ( a dezordinii deci ) în celalalt de impunerea altui model de orgnaizare de catre o CSS mai dinamica, cu o pozitie mai favorabila.

Problematica CSS se ordoneaza în jurul a sase notiuni :

- doua sînt prealabile, inegalitate, fara de care celelalte elemente nu pot exista şi scara, multiplicator al raspunsurilor posibile şi relativizator.

- celelalte patru, articulatie, mobilitate, constiinta şi conflict se regrupeaza cîte doua. Articulatie şi mobilitate sînt " obiective " iar constiinta şi conflict sînt "subiective" fiind mai dificil de masurat şi definit. Notiunea de scara spaţiala presupune nivele, succesive de la cartierul rural sau urban la tinut ( pays ) în sens restrîns, regiune, natiune sau spaţiu international. Aceste spaţii încatusate definesc cochiliile succesive ale omului. Mult timp regiunea a ocultat celelalte scari care azi sînt pe picior de egalitate.

Notiunea de inegalitate este fundamentala. Dincolo de inegalitatile socio-econ. inerente oricarei CSS se impun disparitatile între acestea ( de ex. inegalitatile între bretoni sau parizieni se traduc prin fenomene de dominare a unei clase socio-econ. de catre alta, dar global situatia parizienilor este net superioara celei a bretonilor deci între cele doua CSS (Paris şi Bretagne ) exista o inegalitate care le separa.De mentionat ca aceste inegalitati nu sînt specifice numai "lumii capitaliste ", cea " comunista " le cunoaste şi ea din plin.

Fiecare CSS poate fi considerata o "cutie neagra " ce antreneaza legaturi cu CSS de acelasi ordin. Ansamblul acestor legaturi formeaza o structura ce le articuleaza. Studiul modului de articulare consta în întelegerea locului şi rolului lor, a semnificatiilor reciproce, diferit de juxtapunerea unor monografii autonome cum s-a practicat traditional în geografie.

Mobilitatea între clasele socio-spaţiale corespunde cu ceea ce este cunoscut drept mobilitate geografica, opusa celei sociale ( între clasele socio-econ. ). Este elementul cel mai bine pus în valoare de catre geografi. Ea variaza odata cu schimbarea scarii, la nivel local se desfasoara în general de la sat spre oras iar într-o mare aglomeratie dinspre cartierele centrale spre periferie etc. pîna la fluxurile interregionale. Mobilitatea este unul din factorii ce antreneaza modificare ponderii relative a regiunilor în sensul accentuarii inegalitatilor socio-spaţiale. Indiferent de amploare, mobilitatea umana nu este decît un caz particular al unei teme mai generale : între CSS circula şi marfuri, informatii, bunuri şi capitaluri, toate legate între ele de cele mai multe ori.

Ne putem întreba daca membrii unei CSS au constiinta existentei acesteia, daca sînt preocupati de evolutia ei, daca sentimentul apartenentei este suficient de puternic pentru a incita la actiune. şi aici intervine notiunea de scara, un individ poate fi constient ca apartine pe rînd unui cartier, oras, regiune etc, exceptional şi le poate asuma simultan pe toate. Cel mai des ea se reduce la una, doua scari. Aceasta constiinta poate lua diverse nume, spirit parohial, regionalism, nationalism, supranationalism sau cosmopolitism. Constiinta CSS este cu atît mai puternica cu cît inegalitatile sînt mai marcate. Declinul unei CSS este trait ca atare de membrii sai la fel cum avansul uneia mai dinamice este la fel de viu perceput ( cazul, mai ales, al opozitiei între puterea politica şi ce econ. de tip Madrid -Barcelona, Beijing-Shanghai etc.).