Extras din curs
Orogeneza alpină, ultima din istoria geologică a Pământului desfăşurată pe intervalul
Triasic - Pleistocen, a condus la edificarea aranjamentului structural al teritoriului României,
aşa cum se prezintă astăzi. Acest ciclu a încorporat şi formaţiuni mai vechi în care se pot
recunoaşte amprenele orogenezelor hercinică, caledonică şi assyntică. Efectele finale ale
tectogenezei alpine sunt concretizate în două aspecte structurale diferite:
- de orogen alpin, cu structură cutată şi complicată;
- de platformă, cu structură simplă necutată.
Teritoriul României cuprinde următoarele unităţi structurale majore (Fig. 1):
platforme prealpine
1. Platforma Moldovenească
2. Platforma Bârladului şi a Deltei Dunării
3. Platforma Valahă şi a Dobrogei de Sud
4. Masivul Dobrogei Centrale
orogen alpin
1. Dobrogea de Nord
2. Carpaţii româneşti cu depresiunile adiacente
platforme alpine
1. Platforma Covurlui
2. Paltforma Babadag
Fig. 1 Platforma Moldovenească în contextul unităţilor structurale majore de pe teritoriul României şi
R. Moldova (Ionesi et al., 2005): Platforme prealpine: Platforma Moldovenească (P.M.); Platforma Bârladului
(P.B.) şi a Deltei Dunării (D.D.); Platforma Valahă (P.V.) şi a Dobrogei de Sud (D.S.); Masivul Dobrogei
Centrale (M.D.C.); Platfome alpine: Platforma Covurlui (P.C.); Paltforma Babadag (B.Bg); Carpaţii Româneşti
(Orientali, Meridionali, Apuseni) cu depresiunile tectonice adiacente: Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea
Timişoara-Carei, Depresiunea Braşov (D.B.), Depresiunea Comăneşti (D.C.), Depresiunea Haţeg-Strei (D.H.S.),
Depresiunea Caransebeş-Mehadia (D.C.M.), Depresiunea Brad-Săcărâmb (D.B.S.), Depresiunea Petroşani
(D.P.), Depresiunea Sighet (D.S.).
1. PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ
1.1. Delimitare şi aspecte geografice
Platforma Moldovenească este delimitată la vest de Unitatea Pericarpatică (pânza
subcarpatică, Zona de Molasă) prin falia pericarpatică care are un traseu sinuos care se
suprapune localităţilor: Straja -Solca - Păltinoasa - Tg.Neamţ - Buhuşi.
Spre sud se învecinează cu ceea ce este deocamdată acceptat ca fiind Platforma
Bârladului, de care este delimitată prin falia Fălciu - Munteni - Plopana, falie care se
continuă spre vest cu falia Bistriţei în zona de orogen. Spre nord şi est Platforma
Moldovenească se continuă cu marea Platforma Est- europeană (alte denumiri Platforma
Podolică, Platforma Rusă, platforma epiproterozoică, platforma epialgomiană) din care face
parte. Din punct de vedere geomorfologic, Platforma Moldovenească apare divizată în
două unităţi: un podiş numit Podişul Moldovei şi o câmpie, denumită Câmpia Moldovei
(Fig. 2).
Reţeaua hidrografică este tributară râurilor Siret şi Prut, care colectează toate
cursurile de apă care-şi au obârşia în Carpaţii Orientali: Suceava, Moldova, Bistriţa,
respectiv cele care vin din Podişul Moldovenesc, respectiv Câmpia Jijiei.
Fig. 2 Regionarea fizico-geografică a Podişului Moldovei de pe dreapta şi stânga Prutului (Ionesi et
al., 2005 fide Băcăuanu et al, 1982; Ungureanu, 1992).
1.2. Structura geologică
Fiind o unitate geostructurală precarpatică are o structură tipică de platformă, cele
două etaje structurale sunt conturate astfel:
- etajul structural inferior - fundamentul - a fost consolidat în Proterozoicul mediu,
fiind cunoscut numai din forajele executate;
- etajul structural superior - cuvertura - alcătuită din depozite sedimentare, se consideră
că aparţine la trei mari cicluri de sedimentare întrerupte de etape de exondare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geologia Romaniei.pdf