Infrastructura Turistică

Baza materială cu caracter general. Căile de comunicaţie

- un nivel relativ redus al reţelei căilor de comunicaţie

- densitatea scăzută a reţelelor de comunicaţie se datorează în primul rând reliefului predominant muntos care a constituit o piedică în construirea reţelei rutiere şi feroviare.

- există disparităţi la nivelul judetului,regiunea de podiş caracterizându-se printr-o densitate mai mare a căilor de comunicaţie

Căile de comunicaţie rutiere

- în ultimii ani, atenţia edililor judeţului s-a îndreptat spre modernizarea drumurilor de acces, imbold dat de scăderea numărului de turişti.

- din totalul de 2.821 de kilometri de drumuri publice deschise circulaţiei în judeţul Suceava, mai puţin de un sfert au beneficiat până în prezent de programe de modernizare, restul fiind în faza de lucru sau unele doar în faza de proiect.

- teritoriul judeţului este străbătut pe direcţia nord-sud de E 85 care asigură legătura cu Ucraina: Bucureşti – Bacău – Suceava – Cernăuţi şi de E 58 care facilitează accesul spre Moldova: Halmeu – Suceava – Sculeni. La acesta se adaugă şi E576 care facilitează accesul spre principalele staţiuni ale judeţului: Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului. Un rol deosebit de important îl au şi drumurile judeţene sau comunale care fac legătura între obiectivele de interes turistic, multe dintre ele fiind bine întreţinute.

Căile de transport feroviare

- reţeaua feroviară are o lungime de aproximativ 450 de kilometri, din care 203 kilometri electrificată

- în ceea ce priveşte gradul de modernizare a liniilor de cale ferată, nu se poate vorbi de un nivel ridicat care să faciliteze transportul turiştilor.

- vitezele care se pot atinge nu pot fi mai mari de 100–120 de km/oră, ceea ce influenţează timpul de transport între reşedinţa turistului şi destinaţia aleasă, sau între două destinaţii.

- principala linie feroviară şi totodată şi cea mai importantă străbate pe diagonală estul judeţului: Magistrala 5: Bucureşti–Suceava–Vicşani–Moscova. Pe lângă importanţa pe care o are în dezvoltarea propriu-zisă a regiunii, este şi o arteră de importanţă internaţională, servind tranzitului dinspre Polonia şi Rusia spre Dunăre şi litoralul Mării Negre.

- din aceasta se desprinde linia transcarpatică care asigură legătura judeţului cu vestul ţării, respectiv Suceava – Câmpulung – Vatra Dornei – Beclean – Dej – Cluj – Timişoara, la rândul ei cu ramificaţiile Vama – Moldoviţa, Pojorâta – Fundu Moldovei, Dealul Floreni – Dornişoara.

Căile de transport aeriene

- judeţul Suceava beneficiază de prezenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare”, situat la 12 kilometri de municipiul Suceava, în localitatea Salcea, care asigură legăturile aeriene cu restul României, dar şi cu alte ţări.

- recent, aeroportul a fost inclus într-un proiect de modernizare şi extindere cu termen de finalizare în 2013, prin care se doreşte ca acesta să devină unul dintre principalele aeroporturi ale ţării şi respective din U.E. Modernizarea aeroportului şi funcţionarea lui la standarde internaţionale este vitală pentru dezvoltarea judeţului şi a turismului implicit. Recunoaşterea naţională şi internaţională de care se bucură această regiune impune realizarea tuturor demersurilor pentru a facilita accesul la obiectivele turistice atât pentru turiştii români, cât mai ales pentru cei străini.

- se adaugă şi cele 4 helioporturi în localităţile Putna, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ. Poate fi menţionat şi aerodromul de la Floreni, în apropiere de staţiunea Vatra Dornei.

- Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 va avea în vedere, pe lângă dezvoltarea oraşelor, şi îmbunătăţirea reţelei de transport.

Baza turistică materială

- baza materială reprezintă „ansamblul mijloacelor de cazare, balneare, de agrement, alimentaţie, transport şi comunicaţii, destinate satisfacerii cererii turistice” (Ciangă N, 2006).

- un studiu efectuat asupra bazei materiale de cazare turistică din judeţul Suceava a identificat o serie de aspecte semnificative, tendinţe valabile şi la nivelul României.

- este vorba de existenţa pe de o parte a unor capacităţi mari, rămase din regimul trecut, ineficient administrate şi, pe de altă parte, apariţia în ultima perioadă a noilor unităţi private de mici dimensiuni.

- declinul înregistrat de structurile cu o capacitate mare de cazare a fost determinat de incoerenţa şi ambiguitatea legilor din domeniul proprietăţii care au făcut ca dezinteresul managerilor să se răsfrângă asupra unităţilor de cazare.

- de asemenea, scăderea dramatică a nivelului de trai al populaţiei s-a reflectat în scăderea indicelui de utilizare a capacităţii de cazare.

Cauzele care au contribuit la diminuarea gradului de ocupare a capacităţilor de cazare după 1989:

- politicile de produs şi de preţ care nu au ţinut seama de evoluţia pieţelor internă şi externă, de cerinţele crescute ale consumatorilor turistici;

- scăderea calităţii serviciilor şi standardelor minime în vederea recrutării şi formării forţei de muncă atât în funcţiile manageriale, cât şi în cele de bază;

- politica fiscală dezavantajoasă (de exemplu, cuantumul ridicat al TVA-ului în costul final al produselor turistice);

- scăderea nivelului de ataşament al personalului faţă de unităţile în care-şi desfăşoară activitatea;

- slaba motivare a personalului (se ştie că salariile în industria ospitalităţii sunt inferioare celorlalte ramuri de activitate);

- pierderea unor pieţe tradiţionale;

- lipsa unor programe coerente de promovare turistică;

- starea necorespunzătoare a infrastructurii

Se va implementa un program cunoscut sub denumirea de Master Plan care mizează pe o îmbunătăţire a produselor turistice prin valorificarea resurselor existente şi prin introducerea în circuit de noi spaţii de cazare care să corespundă standardelor internaţionale.

În ceea ce priveşte structurile de cazare din judeţul Suceava, cele vechi vor fi modernizate, iar cele care au un nivel scăzut al dotărilor vor fi utilizate în alte scopuri - de exemplu, crearea de spaţii de cazare pentru categorii de populaţie cu cerinţe modeste, cum ar fi studenţii - sau vor fi scoase din folosinţă.