Municipiul Constanța

ASEZAREA GEOGRAFICA

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României, la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5, Faleza Sud (Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur”. Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate, cu excepția stațiunii-cartier bine cunoscută de turiști Mamaia, ale cărei granițe sunt bine delimitate printr-un portal deasupra șoselei.

Fig. 1 Harta orasului Constanta

PARTICULARITĂŢI GEOGRAFICE

Relief

Evoluţia îndelungată paleogeografica şi acţiunea diferenţiată a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structura de podiş cu altitudine redusă; în cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m, diferenţele altitudinale între părţile componente fiind reduse.

Ca principale unitaţi naturale se disting:

- podisul - care cuprinde aproape întreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice aşezate pe marne şi calcare terţiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Vodă);

- câmpia - care din punct de vedere geografic, înaltă, uşor vălurită, cu aspect de poduri pe care se practică culturile de câmp a€“ în special cele cerealiere, se evidenţiază în zonă centrală.

Partea sudică – corespunzătoare Podişului Litoralului – este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85-100 m, unde se face trecerea spre podişul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsă între 10 şi 12 km.

Zona litorală este marcată de mai multe trepte:

• 5-15 m, de-a lungul ţărmului;

• 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior, formand o treaptă distinctă în jurul limanelor şi lagunelor;

• 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte înconjurând limanele şi lagunele maritime;

• 50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km;

• 70-85 m, cea mai înaltă treapt situată la contactul cu podisurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat că pe suprafaţa judeţului relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite.Dintre cele mai importante văi amintim Casimcea, Sărături, Nuntaşi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. În Valea Casimcea, între localităţile Cheia-Târguşor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peşteri cu mare importanţă arheologică şi paleontologică: Peştera Mireasa, Peştera de la Ghilingic, Peştera Babei, Peştera La Adam, Peştera Liliecilor etc.

Fig. 2 Harta fizico-geografica a jud. Constanta

Climă

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța.