Județul Constanța

POZITIE GEOGRAFICA :

Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.

Judeţul Constanţa este judeţul cel mai urbanizat din România, populaţia care locuieşte în oraşe numără 506.458 de locuitori, populaţia totală fiind 715.151 locuitori. Judeţul este situat în extremitatea SE a Romaniei. La Nord este despărţit de judetul Tulcea printr-o linie convenţională, ce şerpuieşte între Dunare si Marea Neagra străbătând Podisul Casimcei şi Complexul lagunar Razin (lacurile Zmeica si Sinoe).

La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podisul Dobrogei de S între Ostrov (la vest) şi Vama Veche (la est).

La Vest - fluviul Dunarea desparte judeţul Constanţa de judeţele Calarasi, Ialomita şi Braila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.

La Est - între Gura Portiţa şi localitatea Vama Veche, podişul dobrogean, este scăldat de apele Marii Negre. De la linia ţărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale româneşti stabilite conform convenţiilor internaţionale.

Cu cei 7071,29 kilometri pătraţi, judeţul Constanţa deţine 2,97% din suprafaţa Romaniei şi se află pe locul 8, după suprafaţă şi pe locul 5, după populaţie între judeţele ţării.

POPULATIE & DATE:

Regiune: Dobrogea

Reşedinţa: Constanta

Populatia (2002): 715.151 loc.

Densitate (2002): 101 loc./km²

Suprafata: 7.071 km²

Date demografice de la 1 iulie 2005

Total locuitori: 756.053

Populaţie urbană: 539.902

Populaţie rurală: 216.151

Densitate medie: 101,1 loc./kmp

CADRUL NATURAL:

Evoluţia paleogeografică si acţiunea factorilor modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structură de podiş cu altitudine redusă.

Podişul are un aspect tabular, uşor înclinat spre NV şi are o pantă mai înclinată în apropierea litoralului şi a Dunării, altitudinile oscilând între 0 şi 100 m.

În partea nordică a judeţului Constanţa se desfăşoară marginea sudică a Podişului Casimcea, format din şisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice şi depozite de loess.

Partea centrală a podişului, cu înălţimi între 100 şi 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă şi presărat cu rari martori de eroziune (colţi stâncoşi de şisturi verzi) care străbat cuvertura de loess.

Marginea dunăreană a Podişului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci şi asimetrice tributare Dunării, cu versanţi supuşi eroziunii torenţiale.

Spre sud, marginea litorală a Podişului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre.

În partea de sud-est a Podişului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peşteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peşterile La Adam şi Gura Dobrogei) şi văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei).

În Valea Casimcei, între localităţile Cheia - Târguşor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peşteri cu mare importanţă arheologică şi paleontoligică: Peştera Mireasa, Peştera de la Ghilingic, Peştera Babei, Peştera La Adam, Peştera Casian, Peştera Liliecilor, foarte bogate în fosile şi ceramică.

Podişul Dobrogei de Sud este un podiş structural a cărui altitudine absolută scade de la 200 m pe dreapta văii Casimcea, până la sub 50 m în largul culoarului transversal al văii Carasu (în prezent canalul Dunăre - Marea Neagră).

Spre sud vest, altitudinea creşte ajungând la 200 m, în apropierea graniţei de stat cu Bulgaria.

Podişul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o placă groasă de calcar cohilifer sarmaţian suprapusă peste calcare compacte care la rândul lor sunt deasupra depozitelor de marne.

Aspectul general este de câmpie înaltă, calcaroasă, acoperită cu depozite groase de loess, care domină prin abrupturi unităţile învecinate mai joase (valea Dunării în vest şi litoralul maritim în est).

Diferenţierile fizico-geografice existente în cadrul Podişului Dobrogei de Sud au condus la stabilirea mai multor subunităţi:

Valea Carasu

Podişul Medgidiei

Podişul Cobadin

Podişul Oltina

Podişul Negru Vodă

Podişul Topraisar

Zona dunăreană este reprezentată de terasele de abraziune lacustră şi fluvială săpate în marginile vestice ale podişurilor - Casimcea, Medgidia, Cobadin si Oltina.

În dreptul podişului Casimcea şi podişul Medgidia, între localităţile Hârşova şi Rasova, relieful are două trepte, una între 35 -55 m şi a doua între 55 - 85 m altitudine, corespunzătoare teraselor de abraziune lacustră. Aceste terase sunt tăiate de văi adânci, destul de late şi cu fundul plat, puternic aluvionate. Văile sunt tributare Dunării (Crucii, Stupina, Tichileşti, Tortomanu şi Valea Văii).

Între Rasova şi Ostrov (graniţa cu Bulgaria) relieful este reprezentat de o treaptă limanică de abraziune. Spre sud se pune în evidenţă platforma levantină, cu aspectul unei trepte bine individualizate (atât la balta Ialomiţei, cât şi de Podişul Oltinei).

Şi în acest sector sunt numeroase depresiuni golfuri ocupate în prezent de limane fluviatile: Vederoasa, Baciu şi Canaraua-Fetei, puternic meandrate (de tip canion), Cochirleni, Seimeni (foarte alungite), Buceag (cu formă oval poligonală), Mârleanu (cu formă oval alungita) şi Oltina (cu formă oval circulară).

CLIMA:

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.