Analiza Aspectelor Demografice ale Județului Constanța

1.Prezentare geografică. Populaţie.

Judeţul Constanţa este situat în extremitatea sud-estică a Romaniei fiind limitat de marea Neagră la est, iar la nord de judeţul Tulcea. Spre vest Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Braila, iar la sud se află o parte din frontiera de stat a ţării noastre cu Bulgaria.

Având o suprafaţă de 7.071 km pătraţi, judeţul Constanţa reprezintă 3% din teritoriul României, ocupând locul 8 între judeţele României. Structura administrativ teritorială a judeţului Constanţa cuprinde 3 municipii, 9 oraşe, 58 de comune şi 188 sate.

În partea estică a judeţului Constanţa se află Marea Neagră, cea mai importantă unitate hidrografică a judeţului Constanţa. Datorită aşezării geografice, Marea Neagră este o mare continentală. Suprafaţa Mării Negre este de 411.540 km pătraţi, iar adâncimea maximă este de peste 2.211 m. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică în jurul malului românesc.

Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis.

Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi. Portul Constanța acoperă o suprafață de 39,26 km², are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre și se află pe locul 4 în Europa.

2. Aspecte prvind dezvoltarea economica şi sociala

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități și județul Cluj cu 4.091 de întreprinderi. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate.

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

Constanța, fiind unul dintre cele mai mari orașe ale României, este și un focar cultural de importanță națională. Aici funcționează Teatrul de Stat Constanța, înființat în 1951 și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, înființat în2004 prin reorganizarea instituțiilor existente la acea dată. Constanța este cunoscută și datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară,Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.

În Constanța se pot găşi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii art nouveau din România, și astăzi este conşiderat ca simbolul municipiului. Geamia veche și şinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de inginerul francez Michel Pașa, pe soclul genovez din Evul Mediu) sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai vechi clădiri din oraș. Există și diverse monumente, spre exemplu statuia lui Ovidiu și bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primărie, astăzi Muzeu de Istorie Națională și Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată.

3 .Istorie

Grecii, bizantinii şi turcii şi-au pus amprenta asupra istoriei acestui oraş. În secolul al VII-lea, grecii au întemeiat aici Cetatea Tomis. În călătoriile lor pe mare,corabieri greci au fost atraşi de adăpostul oferit de golful şi peninsula formată pe ţărmul Mării Negre, precum şi de schimbul foarte bun de produse făcut cu căpeteniile populaţiei locale, geţii "cei care se cred nemuritori" (Herodot). Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso - a fost întemeiat în cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H.