Structura Economică a Județului Gorj

JUDEŢUL GORJ

1. PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii musteriene şi-au găsit adăpost în peşterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi şi speologi la Baia de Fier şi Broşteni. Aşezările de la Transport, Băleşti, Crasna, Vladimir, Runcu, Teleşti stau mărturie locuirii judeţului în epoca neolitică şi cea a bronzului.

Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al judeţului a fost judeţul Jaleş. Din aceeaşi dată sunt consemnate şi localitătţile Tismana şi Dăbăceni, ultima fostă reşedinţă a judeţului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” şi “jil”, româneşte: ”munte” şi “Jiu”)

Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58'latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Ţânţăreni.

Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece meridianul de 23°39' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munţii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică.

Paralela de 45°străbate teritoriul judeţului prin partea de sud a reşedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu.

Organizarea administrativă include 2 municipii: Tg-Jiu şi Motru, 5 oraşe: Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Bumbeşti-Jiu, Novaci, Ţicleni, 63 comune şi 414 sate.

Cadrul natural include 3 mari unităţi fizico – geografice: Carpaţii Meridionali, formaţi din versanţii sudici ai muntţlor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudine maximă : 2.519 , vârful Parângu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); Subcarpaţii Getici, situaţi între Motru şi Olteţ constituiţi din mai multe aliniamente de dealuri, mai importante: Săcelu, Mogoş, Stroieşti, Bran şi depresiuni: Polovragi, Novaci, Târgu Jiu-Câmpu Mare; dealurile colinare situate în partea sudică, aparţinând Podişului Getic.

Reţeaua hidrografică aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi: Sadu , Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. de pe o suprafaţă de peste 10 mii mp. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Numeroase lacuri naturale: Calcescu, Slaveiu , Mija şi antropice: Cerna, Ceauru.

Clima temperat-continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu

temperaturi medii anuale de 10,2°C, în depresiuni, 6°C în zona dealurilor înalte, 3°C în depresiuni şi 0°C pe munţii înalţi; precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S şi V

Flora şi fauna judeţului este variată. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic şi balcano-dacic. Zona pădurilor de foioase ocupă în sudul judeţului dealurile dintre Gilort şi Jiu şi înălţimile de peste 200 m, constând în păduri de cer şi garnită, fag şi gorun.

În pădurile de quecinee întâlnim elemente termifile: mojgreanul, Hedera helix, curpenul de pădure.

Pe stâncăriile calcaroase din Munţii Vâlcan şi Mehedinţi apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul sălbatic, ghimpele. În valea Sohodolului de Runcu se întâlnesc şi mici pâlcuri de pin negru, iar la poalele Munţilor Vâlcan se dezvoltă paduri de castan brun. În zonele de munte apar pajişti cu păiuş roşu, iarba vântului, iar pe calcare pajişti de stâncărie. Etajul pădurilor de molid ocupă suprafeţe foarte restrânse pe versanţii sudici ai Munţilor Parâng, fiind alcătuit din păduri de brad şi molid. Etajele subalpin şi alpin caracterizează extremitatea nordică a judeţului ce depăşeşte 1900 m atât în Parâng cât şi în Munţii Godeanu.

Lumea animală ce populează pădurile de foioase este reprezentată prin cerb, cerb lopătar, colonizat în bazinul Tismanei, căprior, mistreţ, urs, jder, cocoş de munte, veveriţă, râs, pisică sălbatică, alunar, viperă cu corn,

scorpionul, broasca ţestoasă de uscat. În etajul subalpin şi alpin întâlnim: capra neagră, alături de care trăieşte endemismul carpatic.

Ocupaţia populaţiei se diferenţiază în funcţie de poziţia în teritoriu a

aşezărilor şi exploatarea resurselor naturale. Astfel, la contactul culoarului

depresionar cu munţii, ocupaţia principală este creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a cerealelor şi lucrul la exploatările forestiere în zona montană. În Subcarpaţi şi Podişul Getic se intensifică creşterea animalelor, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, a viţei de vie, iar în lungul văilor cultura legumelor şi zarzavaturilor. În centrele de exploatare a cărbunelui şi petrolului o parte din locuitori lucrează ca mineri şi sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu, Turceni şi microcentralele de pe râul Gilort, Şuşiţa Seacă.

În centrele urbane, în funcţie de structura lor economică, populaţia este ocupată în diferite ramuri de producţie şi servicii. În municipiul Tg-Jiu, în care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice şi servicii din toate domeniile, lucrează un numar mare de salariaţi.

Pe teritoriul judeţului Gorj işi desfăşurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Naţională, 13 societăţi comerciale cu capital de stat, 7 societăţi cu capital mixt, de stat şi privat, 7390 societăţi comerciale cu capital privat şi 127 organizaţii cooperatiste. Numărul intreprinzătorilor particulari la sfârşitul anului 2002 era de 4307, din care 1050 asociaţii familiale şi 3257 persoane fizice independente, iar 1075 persoane desfăşurau profesii liberale.