Cuprins
- 1.Poziţia geografică şi geopolitică a României
- 1.1 Poziția geografică
- 1.2 Poziția geopolitică
- 2.România și Uniunea Europeană
- 2.1România în U.E
- - Drepturile cetățenilor români în U.E
- - Românii în instituțiile europene
- - Politicile U.E
- - Tratatul de la Lisabona
- - Măsuri asiguratorii
- 2.2 Necesitatea aderării României la U.E
- 2.3 Criteriile și strategia aderării României la U.E
- 2.4 Strategia aderării României la U.E
- 2.5 Impactul EURO asupra economiei românești
- 3.Marea Neagra
- 3.1 Spațiul geopolitic al Mării Negre.Importanța politică și economică a Mării Negre
- 3.2 Regiunea Mării Negre, o miză energetică importantă
- 3.3 Caracteristici geopolitice ale „jucatorilor” regionali
Extras din proiect
1. Poziţia geografică şi geopolitică a României
1.1. Poziţia geografică
România este un stat central-european de mărime mijlocie, atât din punctul de vedere al suprafeţei, cât şi al populaţiei, situat la distanţe aproximativ egale între extremitatea vestică şi, respectiv, estică a continentului; consecinţele favorabile ale acestei poziţii geografice sunt evidente: tempetaruri moderate, precipitaţii pe ansamblu suficiente, soluri fertile, vegetaţie bogată, inclusiv cea forestieră.
Din punct de vedere geografic, România nu este o ţară balcanică, deoarece se află la nord de Peninsula Balcanică.
România se află la intersecţia paralelei de 450 latitudine nordică cu meridianul de 250 longitudine estică. Aşadar, aceste coordonate matematice indică faptul că ţara noastră este situată în Europa Centrală.
Din această poziţie rezultă caracterul continental al climei şi întrepătrunderea elementelor de vegetaţie şi faună. Suprafaţa ţării este de 238.391 km2, iar populaţia este de 21.698.181 locuitori. România ocupă locul13 ca suprafață în Europa și 80 pe Glob, iar ca populaţie, locul 10 în Europa şi 43 pe Glob.
1.2. Poziţia geopolitică
Dacă poziţia geografică a României este fixă, ca de altfel a oricărei alte ţări, fiind stabilită de jocul forţelor naturii şi exprimată în anumite jaloane naturale (unităţi de relief, mări, cursuri de apă), poziţia geopolitică este variabilă în timp, uneori chiar pe termen scurt, în funcţie de modificarea anumitor factori politici, militari, socio-economici.
Din Evul Mediu şi până în epoca modernă, cele 3 principate autonome româneşti (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania), care, unindu-se, au alcătuit apoi Româia, s-au aflat, din punct de vedere geopolitic, în zona de intersectare a intereselor marilor puteri, respectiv marile imperii expansioniste (Imperiul Otoman, Rusia Ţaristă şi Imperiul Habsburgic/Austro-Ungar).
După cel de-al doilea război mondial, timp de peste o jumătate de veac, România a fost o ţară comunistă, plasată în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.
În prezent, poziţia geopolitică a ţării noastre poate fi definită astfel:
-România este o ţară pe deplin suverană, aflată însă în zona de trecere dintre Occident, în sens larg, şi spaţiul fostei Uniuni Sovietice.
-România este o ţară situată între Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente.
-România este o ţară aflată la intersecţia celor mai importante axe geoeconomice, totodată şi axe geostrategice, ale continentului:
• axa Vest-Est: Europa Occidentală (furnizoare preponderant de tehnologie) - spaţiul ex-sovietic (furnizor de materii prime, în principal energetice);
• axa Nord-Vest-Sud-Est: Europa Centrală (având ca principal pion Germania, ţara cu cel mai mare PIB din Europa, cel mai dezvoltat comerţ exterior) - Asia Mică şi Orientul Apropiat;
• axa mărilor: Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Mediterană, pe care este centrat cel mai mare proiect energetic de la începutul mileniului al III-lea (“Drumul energiei caspice spre Europa”);
• axa fluviilor şi canalelor: Rhin-Main-Dunăre, definitivată în 1992, o dată cu realizarea legăturii Main-Rhin, care asigură legătura dintre Marea Nordului (cu cel mai mare port al lumii, Rotterdam) şi Marea Neagră (cu portul Constanţa, cel mai mare din bazinul Mării Negre).
2. ROMÂNIA ŞI U.E.
România în Europa de azi
După evenimentele dintre anii 1989 – 1991, România a fost nevoită să evolueze într-o Europă antinomică, aflată, pe de o parte, într-un proces de integrare, pe de altă parte, în unul de fragmentare.Întrucât aceste fenomene, inclusiv unele repercursiuni asupra ţării noastre, le-am trăit în capitolul Europa între integrare şi fragmentare, ne vom axa, aici, asupra altor aspecte relevante privind poziţia şi evoluţia ţării noastre în context geopolitic.
2.1. România în Uniunea Europeană
România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.
Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 încheie astfel cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.
Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reuneşte 27 de state membre şi o populaţie de 492,8 milioane de locuitori şi care are 23 de limbi oficiale.
România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtăşesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii şi prosperităţii, printre realizările sale numărându-se piaţa internă, precum şi crearea Spaţiului Schengen*, a zonei euro.
Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România doreşte să aducă o contribuţie activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi să sprijine soluţii eficiente pentru problemele Uniunii.
Bibliografie
1. Adrian Marino- Pentru Europa.Integrarea României.Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom
2.Problematica dezvoltării regionale în România - Narcisa Roxana Mosteanu, Editura Sylvi, București 2001
3.Marea Neagră – Spațiul de confluență a intereselor geostrategice, Editura CTEA, București, 2005
4.Introducere în geopolitică
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geopolitica - Romania si UE - Importanta Marii Negre pentru Romania.doc