Tulcea

Cap.I Importanţa oraşului pe plan regional şi naţional

Judetul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetuluieste de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,2 5 paduri. Resedinta administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996), cel mai important centru comercial al judetului. Localitatile pricipale sunt orasele Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia. Populatia totala a judetului este de 266.897 locuitori, din care 130.799 locuitori in zona urbana si 136.098 locuitori in zona rurala; populatia activa - 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura.

Din punct de vedere etnicstructura populatiei este dupa cum urmeaza: romani - 88,7 %, rusi (incluzand lipovenii) - 7,5 %, ucrainieni - 1,4 %, turci si tatari - 1,3 %, rromi - 0,5 %, greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %. din punct de vedere al religiei structura populatiei este: romania ortodocsi - 91,1 %, romani ortodocsi de stil vechi - 6%, musulmani - 1,3 %. Clima este temperat-continentala. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transformant solul in praf. temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarmul (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord,; ramastele Muntilor hercieni (cei mai vechi munti din Romania) si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina (brat maritim), Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO.

Cea mai veche harta unde apare Dacia (Tabula Peutingeriana, sec. II-II) plaseaza intre Noviodunum (Isaccea) si Histria numai orasul Ad Stoma, cam pe locul fortificatiei amintite; alte marturii nemaifiind, luam de buna metafora poetului, in general bine informat, adaugand ca la "portile Deltei" romanii aveau instalata o baza a flotei Dunarii de Jos.

Ca radacinile vietuirii, la Tulcea, sunt mai adanci, o dovedeste urma asezarii hallstattiene (sec. XI-VII I.H.) de pe Dealul Taberei; "coborata" dupa obiceiul roman mai in apropierea cailor de acces, fortificatia a fost consolidata in sec. II-III, stapanita de bizantini (sec. VIII-IX), folosita de genovezi (sec. X-XIII), intrata in componenta formatiunii politice autohtone prefeudale condusa de Balica, de Dobrotici (de unde, probabil, Dobrogea) si, incepand cu 1390, de Mircea cel Batran "... cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind... si de amandoua partile de peste toata Dunarea pana la marea si cetatii Darstorului stapanitor".

Din 1416 otomanii controleaza Dobrogea, localitatea devine Hora-Tepe (Hora colinelor, sapte la numar sustin bastinasii gandind la Roma) sau Tulcea a existat un guvernator Tula-bey), apare la 1595 in relatarile lui Pado Giorgio, este amintita de Evlia Celebi (1650), Matteo Gondola (1674), La Mottraye care o vede in 1711 "... un sat asezat pe o inaltime strajuit de un mic fort cu sapte turnuri"; i s-a mai spus si orasul morilor - "pe o colina de pe tarm ne apare o priveliste din cele mai placute: este vorba de o armata de mori, zorind care mai de care mai repedee, parca grabite sa termine mai ccurand" scria Boucher de Perthes (Voyage Constantinopole, Paris, 1853).

Inca din 1848 germanul Ungeweiter semnala "un mic santier de vase fluviale de 300 de t"; urbanizarea se intrevede insa dupa 1860 cand Tulcea este resedinta de sangeac (provincie) si prinde contururi definitive in urma Razboiului de independenta (1877-1878).

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in 3 ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulceaeste folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orasul este un oras modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunarii. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si al florei formand un peisaj unic. Sub motto-ul "Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate" functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. In lume sunt peste 300 de rezervatii tip biosfera , iar aceasta nu este una dintre cele mai vechi si nu este cea mai mare din lume, desi suprafata sa este de 5.8000 kmp, reprezentand 2,5 % din suprafata totala a Romaniei si ocupa locul al 5-lea ca teren in formare din lume si al doilea din Europa.