Valorificarea potențialului turistic al județului Constanța

LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

CONSTANTA

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei, intre Dunare, la Vest si Marea Neagra, la Est. La Sud este marginit de frontiera de stat româno-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud, între Ostrov (V) si Vama Veche (E). Cu cei 7071,29 kilometri patrati, judetul Constanta detine 2,97% din suprafata Romaniei si se afla pe locul 8, dupa suprafata si pe locul 5, dupa populatie intre judetele tării. Este judetul cel mai urbanizat din Romania, populatia care locuieste în orase numara 506.458 de locuitori, populatia totala fiind 715.151 locuitori (la 18 martie 2002). De asemenea, judetul Constanta se afla pe primul loc intre judete în ceea ce priveste contributia la PIB-ul Romaniei, respectiv 17,4 miliarde lei fiecare. Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare.

In Judetul Constanta converg numeroase cai de acces - terestre, navale si aeriene: - cai rutiere: N 2A: Pod Giurgeni - Harsova - Constanta - 94 km E60, DN 3: Ostrov - Constanta - 133 km, DN 3C: Centura Vest Constanta - Ovidiu - 15,5 km, DN 22: Mihai Viteazu - Ovidiu - 48 km E87, DN 22A: Harsova - Limita Judetului Tulcea - 21 km, DN 22C: Cernavoda - Medgidia - Basarabi - 54 km, DN 38: Techirghiol - Negru Vodă - Frontiera Bulgaria - 54 km E675, DN 39: Intersectia Cumpana - Mangalia - Vama Veche - 63 km E87;

- cai feroviare: Bucuresti - Fetesti - Cernavoda - Constanta - 226 km, Tulcea - Medgidia - Constanta - 179 km, Negru Voda - Medgidia - Constanta - 92 km, Mangalia - Constanta - 43 km;

- cai navale: prin intermediul Dunării (porturile Cernavoda şi Harsova), prin intermediul Canalului Dunare-Marea Neagra (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu şi Agigea), prin intermediul Mării Negre (porturile Constanta, Agigea, Mangalia şi Midia);

- cai aeriene: Aeroportul Internaţional "Mihail Kogalniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constanta, asigura accesul spre litoral pe calea aerului.

Avand drept capitala cel mai mare port al Romaniei, judetul Constanta este prin excelenta, un judet bogat. Pe linia de cale ferată Cernavoda-Constanta, traficul este de o intensitate neintalnita in restul tarii. Frumoasele statiuni balneare de pe litoral ofera si ele un izvor insemnat de venituri.

2) POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

La est, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mica in dreptul litoralului romanesc. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).

Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca in anotimpul cald, cu exceptia raurilor Casimcea si Topolog. Exista si numeroase limane fluviatile (Buceag, Garlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istratia, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol). Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere. În regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit în oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stâng al Vaii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fântânita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu. În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata podisului este în mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea având chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special îl prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice. Peisaje puternic antropizate, aflate într-o continua transformare, datorita asezarii. Interventia omului s-a facut simtita în mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc.