Introducere în Hidrologie

Curs
7.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 37762
Mărime: 10.13MB (arhivat)
Publicat de: Rada-Stanca Drăgan
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionel Haidu

Extras din curs

H2O

Fig. 1.1. Structura moleculară a apei.

Punctul ternar al apei:

0.00750C

4.58 mm Hg

Proprietăţile apei depind

de starea ei de agregare.

1.1. HIDROSFERA

- ÎNVELIŞUL DE APĂ AL PĂMÂNTULUI

1.1.1. Proprietăţile apei în stare naturală

Apa are formula chimică H2O, atomul de oxigen fiind legat de doi atomi de hidrogen. Molecula de apă are o sarcină negativă în dreptul atomului de oxigen şi două sarcini pozitive în dreptul atomilor de hidrogen.

Deoarece sarcinile opuse se atrag reciproc, moleculele de apă tind să se se atragă unele pe altele (Fig. 1.1) devenind „lipicioase”, şi dând consistenţa cunoscută unui volum de apă. Fără forţa gravitaţională o picătură de apă ar fi o sferă perfectă.

Tot datorită caracterului de dipol electric, apa este un „solvent universal” deoarece dizolvă mai multe substanţe decât orice alt lichid. De aceea, pe ori unde va trece, la suprafaţa solului sau prin subsol, apa se va încărca cu substanţe chimice, minerale şi cu substanţe organice.

Apa, ca element indispensabil vieţii, se prezintă în natură sub cele trei forme de agregare: lichidă (apa pură sau încărcată cu substanţe dizolvate), solidă (zăpada şi gheaţa) şi gazoasă (aflată sub diferite grade de saturaţie şi presiune). La temperatura de 0.00750C şi presiunea de 4.58 mm Hg, cele trei stări de agregare coexistă (punctul ternar). Proprietăţile apei depind de starea ei de agregare.

Starea gazoasă. Aerul absoarbe vapori de apă datorită proprietăţii sale de higroscopicitate. Concentraţia apei aflată în stare de vapori în atmosferă, sau umiditatea aerului, variază în funcţie de condiţiile climatice şi topoclimatice. Vaporii de apă din atmosferă modifică transparenţa aerului şi absorb radiaţii infraroşii contribuind la efectul de seră.

Starea lichidă. Temperatura apei în stare lichidă depinde de temperatura aerului şi de condiţiile de mediu înconjurător. Căldura specifică a apei (cal/g) este cantitatea de căldură necesară pentru ca 1 cm3 să sufere o variaţie de 10C faţă de temperatura sa iniţială. Căldura specifică a apei este mai mare decât a altor substanţe. Apa reţine căldura, greu înmagazinată, mai mult timp decât alte lichide. Astfel, apa este un moderator termic al regiunilor limitrofe (diminuează amplitudinile).

Căldura latentă a apei (mai mare decât în cazul altor lichide) o reprezintă cantitatea de căldură absorbită sau cedată în cursul proceselor de schimbare de fază la presiune constantă. La solidificare se cedează mediului înconjurător 80 cal/g; la evaporare se absoarbe din mediu 540 cal/g, şi tot aceeaşi cantitate de energie se cedează mediului la condensare.

- Căldura specifică

- Căldura latentă

- Conductibilitatea calorică

- Conductibilitatea electrică

- Turbiditatea

- Duritatea

pH-ul apelor naturale

≈ 6–8.5

- toxicitate

- saprobitate

- halobitate

- trofitate

Conductibilitatea calorică (cal/cm/s) ca proprietate de a transfera căldura este mai mare ca la alte lichide, prin urmare, apa se încălzeşte şi se răceşte de cinci ori mai încet decât uscatul.

Conductibilitatea electrică a apei se datoreşte, în mare măsură, impurităţilor şi sărurilor dizolvate. Forţele intermoleculare din sol provoacă fenomenul de capilaritate şi vâscozitate, care influenţează viteza de curgere.

În stare pură apa este lipsită de culoare, gust şi miros.

Culoarea apei naturale se datorează naturii substanţelor dizolvate, a celor în suspensie, precum şi microorganismelor pe care le conţine. Transparenţa apei se exprimă prin distanţa (în cm) până la care se pot distinge contururile unui obiect.

Turbiditatea apei (g/l, kg/m3) este dată de cantitatea de particule solide existentă într-un volum de apă la un moment dat.

Densitatea maximă a apei de 1 g/cm3 se realizează la 40C, iar la 00C de 0.917 g/cm3. Aşa se explică prezenţa gheţii la suprafaţa luciilor de apă.

Duritatea apei este determinată de conţinutul în săruri de calciu şi magneziu. Unitatea de măsură este gradul german = 10 mg Ca/l (sau = 1.42 mg MgO/l ); un grad german = 17.9 grade franceze şi cu 1.25 grade engleze.

Apa naturală este una dintre componentele a numeroase reacţii chimice anorganice sau organice. Agresivitatea apei, ca proprietate de a ataca chimic substanţele cu care vine în contact, este dată de conţinutul de săruri, de acizi, de temperatură si de viteza de circulaţie. Astfel, apa este principalul agent de transport al elementelor fizice, chimice şi biologice.

Reacţia ionică a apei, reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de hidrogen; pH-ul apelor naturale variază sensibil în jurul valorii neutre (6 – 8.5).

Gustul apei naturale (plăcut, dulceag, sărat, amar, acru, sălciu) depinde de conţinutul în săruri minerale şi gaze dizolvate. Existenţa unui miros a apei naturale trebuie legat de prezenţa în exces a poluanţilor sau de spălarea unor materiale organice aflate în putrefacţie.

Preview document

Introducere în Hidrologie - Pagina 1
Introducere în Hidrologie - Pagina 2
Introducere în Hidrologie - Pagina 3
Introducere în Hidrologie - Pagina 4
Introducere în Hidrologie - Pagina 5
Introducere în Hidrologie - Pagina 6
Introducere în Hidrologie - Pagina 7
Introducere în Hidrologie - Pagina 8
Introducere în Hidrologie - Pagina 9
Introducere în Hidrologie - Pagina 10
Introducere în Hidrologie - Pagina 11
Introducere în Hidrologie - Pagina 12
Introducere în Hidrologie - Pagina 13
Introducere în Hidrologie - Pagina 14
Introducere în Hidrologie - Pagina 15
Introducere în Hidrologie - Pagina 16
Introducere în Hidrologie - Pagina 17
Introducere în Hidrologie - Pagina 18
Introducere în Hidrologie - Pagina 19
Introducere în Hidrologie - Pagina 20
Introducere în Hidrologie - Pagina 21
Introducere în Hidrologie - Pagina 22
Introducere în Hidrologie - Pagina 23
Introducere în Hidrologie - Pagina 24
Introducere în Hidrologie - Pagina 25
Introducere în Hidrologie - Pagina 26
Introducere în Hidrologie - Pagina 27
Introducere în Hidrologie - Pagina 28
Introducere în Hidrologie - Pagina 29
Introducere în Hidrologie - Pagina 30
Introducere în Hidrologie - Pagina 31
Introducere în Hidrologie - Pagina 32
Introducere în Hidrologie - Pagina 33
Introducere în Hidrologie - Pagina 34
Introducere în Hidrologie - Pagina 35
Introducere în Hidrologie - Pagina 36
Introducere în Hidrologie - Pagina 37
Introducere în Hidrologie - Pagina 38
Introducere în Hidrologie - Pagina 39
Introducere în Hidrologie - Pagina 40
Introducere în Hidrologie - Pagina 41
Introducere în Hidrologie - Pagina 42
Introducere în Hidrologie - Pagina 43
Introducere în Hidrologie - Pagina 44
Introducere în Hidrologie - Pagina 45
Introducere în Hidrologie - Pagina 46
Introducere în Hidrologie - Pagina 47
Introducere în Hidrologie - Pagina 48
Introducere în Hidrologie - Pagina 49
Introducere în Hidrologie - Pagina 50
Introducere în Hidrologie - Pagina 51
Introducere în Hidrologie - Pagina 52
Introducere în Hidrologie - Pagina 53
Introducere în Hidrologie - Pagina 54
Introducere în Hidrologie - Pagina 55
Introducere în Hidrologie - Pagina 56
Introducere în Hidrologie - Pagina 57
Introducere în Hidrologie - Pagina 58
Introducere în Hidrologie - Pagina 59
Introducere în Hidrologie - Pagina 60
Introducere în Hidrologie - Pagina 61
Introducere în Hidrologie - Pagina 62
Introducere în Hidrologie - Pagina 63
Introducere în Hidrologie - Pagina 64
Introducere în Hidrologie - Pagina 65
Introducere în Hidrologie - Pagina 66
Introducere în Hidrologie - Pagina 67
Introducere în Hidrologie - Pagina 68
Introducere în Hidrologie - Pagina 69
Introducere în Hidrologie - Pagina 70
Introducere în Hidrologie - Pagina 71
Introducere în Hidrologie - Pagina 72
Introducere în Hidrologie - Pagina 73
Introducere în Hidrologie - Pagina 74
Introducere în Hidrologie - Pagina 75
Introducere în Hidrologie - Pagina 76
Introducere în Hidrologie - Pagina 77
Introducere în Hidrologie - Pagina 78
Introducere în Hidrologie - Pagina 79
Introducere în Hidrologie - Pagina 80
Introducere în Hidrologie - Pagina 81
Introducere în Hidrologie - Pagina 82
Introducere în Hidrologie - Pagina 83
Introducere în Hidrologie - Pagina 84
Introducere în Hidrologie - Pagina 85
Introducere în Hidrologie - Pagina 86
Introducere în Hidrologie - Pagina 87
Introducere în Hidrologie - Pagina 88
Introducere în Hidrologie - Pagina 89
Introducere în Hidrologie - Pagina 90
Introducere în Hidrologie - Pagina 91
Introducere în Hidrologie - Pagina 92
Introducere în Hidrologie - Pagina 93
Introducere în Hidrologie - Pagina 94
Introducere în Hidrologie - Pagina 95
Introducere în Hidrologie - Pagina 96
Introducere în Hidrologie - Pagina 97
Introducere în Hidrologie - Pagina 98
Introducere în Hidrologie - Pagina 99
Introducere în Hidrologie - Pagina 100
Introducere în Hidrologie - Pagina 101
Introducere în Hidrologie - Pagina 102
Introducere în Hidrologie - Pagina 103
Introducere în Hidrologie - Pagina 104
Introducere în Hidrologie - Pagina 105
Introducere în Hidrologie - Pagina 106
Introducere în Hidrologie - Pagina 107
Introducere în Hidrologie - Pagina 108
Introducere în Hidrologie - Pagina 109
Introducere în Hidrologie - Pagina 110
Introducere în Hidrologie - Pagina 111
Introducere în Hidrologie - Pagina 112
Introducere în Hidrologie - Pagina 113
Introducere în Hidrologie - Pagina 114
Introducere în Hidrologie - Pagina 115
Introducere în Hidrologie - Pagina 116
Introducere în Hidrologie - Pagina 117
Introducere în Hidrologie - Pagina 118
Introducere în Hidrologie - Pagina 119
Introducere în Hidrologie - Pagina 120
Introducere în Hidrologie - Pagina 121
Introducere în Hidrologie - Pagina 122
Introducere în Hidrologie - Pagina 123
Introducere în Hidrologie - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • Introducere in Hidrologie
    • C1.doc
    • C2.doc
    • C3a.doc
    • C3b.doc
    • C3c.doc
    • C3d.doc
    • C4.doc
    • C5.doc

Alții au mai descărcat și

Văile râurilor

Văile râurilor Suprafaţa uscatului este „brăzdată” de numeroase forme negative de relief alungite pe direcţia pantei celei mai mari, numite văi....

Climatologie

FACTORII GENETICI AI CLIMEI Climatologia este stiinta care se ocupã cu studiul conditiilor de genezã a climatelor si rãspândirii lor geografice...

Meteorologie - Climatologie

Curs 1. Introducere Meterologia (meteoron- fenomen atmosferic; logos – stiintă, cunoastere) sau stiinta care studiază atmosfera denumeste azi,...

Carstologie

I. GENERALITĂłI. ETIMOLOGIA SI SEMNIFICAłIA NOłIUNII DE „CARST” Totalitatea proceselor legate de circulaŃia apei în roci solubile (calcar,...

Timpul Geologic

TIMPUL GEOLOGIC Interesul pentru perioade de timp extrem de lungi separa geologia si astronomia de celelelalte stiinte. Geologii gândesc vârsta...

Geomorfologie

Geomorfologie Curs 1 – 15.10.2010 3p- seminar 1p – oficiu 6p – examen scris Cursurile sunt de ajuns pntru a invata, dar daca vrem sa aprofundam...

Geomorfologie

DEFINIŢIE ŞI OBIECT DE STUDIU Geomorfologia este ştiinţa geografică care studiază relieful terestru. Relieful reprezintă ansamblul formelor...

Geografie fizică generală

CURS 1. DEFINITIA GEOGRAFIEI Denumirea disciplinei provine de la Eratosthenes matematician si filosof grec care a trait în Alexandria, între anii...

Te-ar putea interesa și

Studiul Privind Impactul Asupra Mediului a unei Amenajări Hidrotehnice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria...

Riscuri hidrologice pe râul Suceava

INTRODUCERE Motivația alegerii acestei teme se datorează mai multor motive. Un prim motiv se datorează faptului că am crescut în satul Prelipca,...

Dunărea și importanța ei pentru România

Introducere Din dorinţa de a domina natura înconjurǎtoare, omul a observat şi examinat mai întâi fenomenele naturale şi mediul pe care treptat...

Hazarde Naturale și Accidente Ecologice

I. Introducerea Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele, care...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Capitolul 1. Introducere Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt...

Resursele Agroturistice Naturale și Antropice din Județul Gorj

Capitolul I. Introducere Descrierea judeţului GORJ Judeţul Gorj se găseste în sud-vestul ţării, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45...

Culoarul Siretului în sectorul Pașcani Mircești

I. INTRODUCERE 1.Motivaţia alegerii temei. Astăzi, când in mod deosebit se pune problema valorificării pe scara tot mai complexa a resurselor...

Monitorizarea și managementul resurselor de apă din cadrul localității Turburea județul Gorj

Capitolul I. Aspecte privind monitorizarea și managementul apelor 1.1. Managementul apelor la nivel național : Administrația Națională -...

Ai nevoie de altceva?