Cuprins
- Introducere 1
- Capitolul 1. Acte juridice normative 3
- 1.1. Conceptul de act juridic normativ 3
- 1.2. Părţile constitutive ale actului juridic normativ 4
- 1.3. Elemente de structură ale actului juridic normativ 5
- 1.4. Tehnica elaborării normelor juridice 8
- Capitolul 2. Organisme internaţionale cu atribuţii în asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare pe plan mondial 13
- 2.1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO - World Health Organization) 13
- 2.2. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO - Food and Agriculture Organization of the United Nations) 14
- 2.3. Comisia Codex Alimentarius - organism mixt al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) 14
- Capitolul 3. Politica Uniunii Europene privind siguranţa şi securitatea alimentară 23
- 3.1. Ce este Uniunea Europeană 23
- 3.2. Aquis-ul comunitar 24
- 3.3. Instituţii ale Uniunii Europene 24
- 3.4. Cadrul instituţional al politicii europene de protecţie a consumatorilor 25
- 3.5. Cartea Albă a Siguranţei Alimentare 26
- 3.6. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA - European Food Safety Authority) 27
- 3.7. Dimensiunea europeană a politicii de protecţie a consumatorilor 28
- Capitolul 4. Organisme naţionale cu atribuţii în siguranţa alimentară 32
- 4.1. Ministerul Sănătăţii (MS) 33
- 4.2. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) 33
- 4.3. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) 34
- 4.4. Autoritatea Naţională Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) 34
- 4.5. Siguranţa alimentelor şi protecţia consumatorilor 35
- Capitolul 5. Noi reglementări ale Uniunii Europene cu privire la igiena alimentelor şi la menţiunile nutriţionale şi de sănătate transpuse în legislaţia românească 38
- 5.1. Noul Pachet de Igienă 38
- 5.2. Regulamentul CE nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 20 decembrie 2006 asupra menţiunilor nutriţionale şi de sănătate cu privire la alimente 44
- Capitolul 6. Protecţia consumatorului 58
- 6.1. Protecţia consumatorului - caz particular al protecţiei sociale 58
- 6.2. Definirea drepturilor consumatorilor 58
- 6.3. Protecţia consumatorului în România 61
- 6.4. Protecţia consumatorului de alimente în spaţiul Uniunii Europene 64
- 7. Anexa 69
- 8. Bibliografie 72
Extras din curs
Capitolul 1. Acte juridice normative
1.1. Conceptul de act juridic normativ
1.2. Părţile constitutive ale actului juridic normativ
1.3. Elemente de structură ale actului juridic normativ
1.4. Tehnica elaborării normelor juridice
1.1. Conceptul de act juridic normativ
Definiţie. Conceptul de act juridic normativ defineşte toate formele sub care apar normele juridice dictate de organele statului.
Fiecare stat îşi stabileşte denumirea actelor juridice normative şi competenţa organelor care le emit.
Clasificare. Cea mai generală clasificare a actelor normative este cea care le subîmparte în:
- legi şi
- acte normative subordonate legii.
Legi
- Definiţie. Legea – este un act normativ cu valoare juridică superioară, adoptat de Parlament, organul suprem al puterii de stat.
- Clasificare
În categoria de legi intră:
- Constituţia – ca lege fundamentală a unui stat;
- Codul – ca lege în care reglementările îmbracă o anumită formă de sistematizare.
La rândul lor, legile se clasifică în:
- legi constituţionale sau fundamentale;
- legi organice;
- ordinare.
- Legi constituţionale sau fundamentale – Constituţia
Constituţia are ca obiect:
- reglementarea principiilor fundamentale ale organizării sociale şi de stat;
- sistemul organelor şi separaţiei puterilor în stat;
- drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Constituţia are poziţia principală (primară) în ierarhia legilor şi a celorlalte acte juridice normative, deoarece dispune de forţă juridică superioară faţă de toate acestea.
Conţinutul actelor juridice normative trebuie să fie conform cu prevedrile Constituţiei.
- Legi organice – adoptate, în baza importanţei lor, printr-o procedură mai pretenţioasă, care necesită obţinerea unei majorităţi calificate în Parlament. Conform Constituţiei României, legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului.
- Legi ordinare – celelalte legi. Conform Constituţiei României, legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră a Parlamentului.
Actele normative subordonate legii
Acestea au denumiri şi forme diferite în cadrul sistemului de drept al fiecărui stat. În România, din categoria actelor normative subordonate legii fac parte:
- Hotărârile de Guvern;
- Ordonanţele Guvernului;
- Ordinele miniştrilor;
- Hotărârile cu caracter normativ, ale organelor administraţiei locale. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
1.2. Părţile constitutive ale actului juridic normativ
În tehnica legislativă s-au instituit anumite părţi constitutive ale actelor normative.
În România normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative sunt instituite prin Legea nr. 24/2000. (M.Of. nr. 139/31.03.2000)
Modelul de act normativ nu este general, ci el se adaptează în funcţie de:
- caracterul actului normativ;
- întinderea actului normativ;
- obiectul pe care îl reglementează.
Legile au în general următoarele elemente constitutive:
- titlul actului normativ
- preambulul
- formula introductivă
- dispoziţiile sau principiile generale
- dispoziţiile de fond
- dispoziţiile finale şi tranzitorii
- anexe.
Titlul actului normativ – constituie elementul de identificare al acestuia. Acesta trebuie: să fie concis şi să exprime clar obiectul respectivei reglementări.
Preambulul – constă într-o introducere succintă, care prezintă considerentele de natură socială, economică, politică, juridică avute în vedere la elaborarea actului normativ. Acesta nu este obligatoriu, fiind întocmit de regulă în cazul anumitor acte normative importante şi nu conţine norme juridice.
Formula introductivă – partea actului normativ care invocă temeiul legal, constituţional, în baza căruia este dată reglementarea.
Dispoziţiile sau principiile generale – stabilesc dispoziţiile sau principiile general valabile pentru actul normativ în totalitatea sa.
Dispoziţiile de fond – concretizate în articole. În funcţie de problematica şi întinderea actului normativ, dispoziţiile de fond pot fi grupate pe subdiviziuni (titluri, capitole, secţiuni, paragrafe).
Dispoziţiile finale şi tranzitorii:
- dispoziţiile finale propriu-zise – stabilesc data intrării în vigoare a actului normativ, atunci când se doreşte o menţiune expresă în acest sens (alta decât cea a publicării în Monitorul Oficial);
- dispoziţiile tranzitorii – sunt necesare în cazurile care implică tranziţia de la un act normativ vechi la unul nou.
Preview document
Conținut arhivă zip
- BIBLIOGRAFIE.DOC
- Capitolul 1.doc
- Capitolul 2.doc
- Capitolul 3.doc
- Capitolul 4.doc
- Capitolul 5.doc
- Capitolul 6.doc
- coperta curs.doc
- cuprins curs.doc
- Introducere.doc