Materiale Semitermoplastice

Sunt produse rigide care se prelucrează mai dificil decât termoplastele. Dintre acestea amintim:

Poliepoxizi – sunt denumiţi şi răşini epoxidice. Au rezistenţă mare faţă de apă, acizi şi baze diluate sau concentrate. Utilizarea poliepoxizilor la ambalarea produselor alimentare este limitată. Se folosesc la acoperirea interioară a cutiilor de conserve, recipientelor pentru bere (cutii şi butoaie).

Poliesteri – sunt caracterizaţi de o plasticitate mai mult sau mai puţin pronunţată, rezistenţă la acţiunea apei şi acizilor şi solubilitatea în solvenţi organici. Cel mai utilizat poliester pentru ambalarea produselor alimentare este polietilen tereftalatul, la care se mai adaugă polibuten tereftalatul şi copolimerul policiclo-hexandimetanol tereftalat.

Polietilen tereftalatul (PET) – este sub formă de granule. Materialul se poate obţine sub formă cristalină când este opac şi foarte strălucitor şi sub formă amorfă când este clar dar nu este dur. Proprietăţile filmului de PET ca material de ambalaj sunt: rezistenţă mare la întindere, rezistenţă chimică foarte bună, este uşor, elastic şi stabil într-un domeniu larg de temperatură (-60 ºC.....+220 ºC). Este impermeabil la lichide şi prezintă o uşoară impermeabilitate la gaze.

Utilizări: Material la confecţionarea ambalajelor pentru produse alimentare congelate care se încălzesc în ambalaj ("boil-in-the-bag"); laminat sau extrudat cu LDPE, fiind de obicei stratul exterior al materialului complex, care se etanşează foarte uşor şi sunt foarte dure; ambalare etanşă pudre şi a unor lichide urmată de sterilizare cu UV; tăvi termoformate care pot fi introduse în cuptor pentru încălzire o data cu produsele congelate sau gata preparate; recipiente pentru băuturi carbogazoase.

Polibutilen tereftalat (PBT) – ca material de ambalaj poate fi folosit pentru ambalarea aseptică la temperatură ridicată şi pentru ambalarea produselor care sunt tratate termic în ambalaj („boil-in-the-bag”).

Elastomeri – Cauciucul natural

– Cauciucul sintetic

Cauciucul natural – are următoarele proprietăţi:

- elasticitatea depinde de temperatură (la peste 30°C se înmoaie, iar la 0°C devine casant);

- "îmbătrâneşte" sub acţiunea oxigenului, devenind sfărămicios;

- prin vulcanizare se reduce solubilitatea faţă de unii dizolvanţi, iar plasticitatea dispare aproape complet;

- materialele de umplutură folosite în industria alimentară pentru a conferi cauciucului anumite proprietăţi mecanice trebuie să fie inerte: kieselgur, creta, negru de fum lipsit de carburi cancerigene.