Tehnologia fabricării vinurilor

Vinul este una dintre primele creaţii ale umanităţii; cultura vitei de vie şi a vinului se interferează cu istoria omenirii de aproape 7000 de ani.

Vinul poate fi considerat baza civilizaţiei occidentale, istoria acestuia putând fii privită din punct de vedere religios, medical, ştiinţific.

Tehnologia vinului sau oenologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul proceselor, metodelor şi procedeelor de preparare şi condiţionare a vinului şi a celorlalte produse obţinute pe bază de must şi vin, în scopul realizării unor produse finite care să corespundă pieţei.

Vinificaţia, ca practică industrială, cuprinde un ansamblu de operaţii, ce se desfăşoară într-o anumită ordine, dată de schema tehnologică, în vederea prelucrării strugurilor şi obţinerii vinurilor de bună calitate

vinuri de consum curent:

- vinuri de masă (VM), minimum 8,5% vol.alcool;

- vinuri de masă superioare (VMS), minimum 9,5% vol.alcool.

vinuri de calitate:

- vinuri de calitate superioară (VS), minimum 10,5% vol.alcool;

- vinuri de calitate superioară cu denumire de origine:

- vinuri cu denumire de origine controlată (VDOC), cu minimum 11,0% vol. alcool;

- vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate (VDOCC), cu minimum 11,5% vol. alcool:

- culese la maturitate deplină – VDOCC – CMD

- culese târziu – VDOCC – CT

- culese la înnobilarea boabelor – VDOCC – CIB

- culese la stafidirea boabelor – VDOCC – CSB.

vinuri speciale:

- vinuri spumante:

după tehnologia de obţinere:

- cu fermentaţie în butelii;

- cu fermentaţie în butelii şi rezervoare;

- cu fermentaţie în rezervoare.

după conţinutul de zahăr:

- brute (până la 4 g/l);

- seci (4-15 g/l);

- demiseci (15-40 g/l);

- demidulci (40-80 g/l);

- dulci ( min.80 g/l).

după aromă:

- nearomate;

- aromate.

- vinuri spumoase:

- după conţinutul de zahăr:

seci (max.15 g/l);

demiseci (15-40 g/l);

demidulci (min. 40 g/l).

- vinuri licoroase

- vinuri aromatizate:

- vin pelin

- vermutul

- alte vinuri aromatizate

- alte vinuri speciale

În funcţie de însuşirile tehnologice, strugurii pot avea următoarele destinaţii:

- consum în stare proaspătă;

- vinificaţie; industrializare:

- producerea de stafide;

- sucuri;

- dulceţuri;

- compoturi şi musturi concentrate.

Strugurii sunt alcătuiţi din:

- ciorchini – 3÷7%;

- boabe: pieliţă – 7÷11%;

- miez – 85÷90%;

- seminţe – 3÷5%.