Istorie medievală românească

Curs „Stat, societate și mentalități”-

02.03.2010 – Despre Țara românească

Arheologul Radu Popa a realizat cercetări în Maramureș și Hațeg – teoria conform căreia existau forme de organizare pe cursul apelor, grupate în cnezate.

• La începuturile Evului Mediu românesc. Țara Hațegului

• Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea

1. El susține originea străină a cnezilor, proviniența acestora din râdurile gentilice ale migratorilor.

2. Respectivii cnezi provin din rândul autohtonilor și sunt ei înșiși întemeietorii unor sate.

Pentru unii istorici, cnezii aveau atribute administrative și judiciare pe care un cneaz le exercita în calitatea sa de fruntaș al satului. Pentru alți istorici, cnezatul era o formă de organizare politică, deci cneazul avea atribuții politice.Pentru alți cercetători cneazul era pur și simplu stăpânul feudal al unui teritoriu.

La un moment dat se constată coagularea comunităților din aceste spații și se pun bazele formațiunilor prestatale. Aceste comunități conduse de cnezi sunt cele menționate de izvoare începând cu sec. al XIII- lea.

Letopisețul cantacuzinesc (cronică anonimă de la sfârșitul secolului XVII care folosește izvoare mai vechi)

- Banatul de Severin care era „un sistem de guvernare al unor teritorii stăpânite de regatul ungar unde toate puterile- administrative, militare și judiciare- erau concentrate în mâinile banului care era reprezentantul regelui aici” (Viorel Achim, Istoria unei provincii de frontieră: Banatul de Severin în sec. al XIII-lea, în Secolul al XIII-lea pe meleagurile locuite de către români);

- Banatu de Severin a existat până în 1291 când niște împrejurări politice destul de tulburi, hanul Napai a cucerit teritoriile din zona balcanico-carpatică, desființând toate formațiunile existente până atunci; titlul de Ban de Severin, ca titlu de pretenție, avea să fie purtat în continuare de comitele Kever și Caraș

- în toată această perioadă maghiarii au dorit recucerirea Banatului de Severin

Negru Vodă:

Se ascund mai multe personaje în spatele acestui nume.

Venirea unor populații de peste munți în Țara Românească este un lucru cert; dovada trecerii unor oameni de confesiune catolică în sudul munților este o piatră de mormânt din biserica catolică din Câmpu Lung ce are o inscripție în limba latină ( Laurentius comes de Longo campus – Lanrențiu, comite de C.Lung).

Țara Făgărașului se bucura de autonomie; era o formă de organizare a românilor în cadrul regatului unghiar

În 1291, populația română din Țara Făgărașului își vede drepturile drastic restrânse prin suprimarea autonomiei lor în cadrul regatului maghiar; pentru unii istorici, presiunea harpadiană asupra autohtonilor ar fi generat o revoltă, aceștia părăsindu-și locurile și îndreptându-se la sud de Carpați – DESCĂLECATUL LUI NEGRU VODĂ

Pentru alți istorici, DESCĂLECATUL a fost doar mutarea centrului politic de la nordul la sudul munților în cadrul aceleiași formațiuni politice care cuprindea ambii versanți ai munților Făgăraș; era vorba de un cnezat cu o întindere mai largă.

Din cercetările întreprinse de Anton Lucaci (Țara Făgărașului în Evul Mediu) se pare că prima teorie, cea a revoltei românești, este mai probabilă pentru că nu s-au găsit urme ale întinderii Țării Făgărașului pe ambii versanți.

Formațiunea din zona Câmpul Lungului se extinde spre răsărit și spre sud; spre vest se pare că a existat o închinare a celor care cârmuiau zona respectivă și este cert că pe tot parcursul Evului Mediu Oltenia s-a bucurat de o cvasiautonomie (Banul Craiovei).