Extras din curs
1.1. CONCEPTUL DE LOGISTICĂ
În literatura de specialitate se consideră că logistica reprezintă o arie esenţială a
activităţii firmei moderne. De altfel, în ultimii 15-20 de ani, se face tot mai mult referire la
termenul de logistică, domeniul acesteia înregistrând mutaţii cu adevărat spectaculoase.
Asemenea mutaţii, unele de natură practică, altele de natură conceptuală, s-au concretizat în
reorientarea de la focalizarea pe distribuţia fizică, la analiza întregului sistem logistic, logistica
progresând de la stadiul de sursă a operaţiilor de distribuţie fizică, operaţii desfăşurate în
mod separat, la stadiul actual de sursă de valoare adăugată şi avantaj competitiv, bazat pe
conceptul de lanţ de aprovizionare-livrare.
Asemenea mutaţii au condus şi la apariţia unor termeni noi, unii consideraţi sinonimi,
fiind utilizaţi pentru a descrie în ultimă instanţă, acelaşi domeniu – logistica. Avem în vedere
termeni precum distribuţia fizică, logistica, managementul logistic, managementul lanţului de
aprovizionare-livrare etc.
Fiecare dintre aceşti termeni (poate şi alţii) se referă în general la un set de activităţi
ce au în vedere mişcarea şi stocarea produselor şi informaţiei, activităţi desfăşurate pentru a
îndeplini două obiective:
- oferirea unui nivel de servire a clienţilor care să răspundă aşteptărilor acestora;
- crearea şi funcţionarea unui sistem logistic care să asigure conformitatea globală cu
cerinţele clienţilor.
Într-un asemenea context, conţinutul conceptului de logistică este mult mai amplu şi
mai complex decât cel al distribuţiei fizice. Dacă distribuţia fizică constă în mişcarea şi
manipularea bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel în care sunt consumate
sau utilizate, logistica presupune, în concepţia unei prestigioase organizaţii profesionale din
SUA (Consiliul managementului logistic) un proces de planificare, implementare şi control al
fluxului şi depozitării eficiente şi eficace a bunurilor, serviciilor şi informaţiilor legate de
acestea, de la punctul de origine la punctul de consum, cu scopul de a răspunde cerinţelor
clientului. Rezultă în mod clar faptul că distribuţia fizică este doar una dintre
componentele logisticii. Abordând problema prin teoria sistemelor, se poate spune că
logistica poate fi privită ca un sistem, în timp ce distribuţia fizică este un subsistem al
acestuia, altfel spus, logistica reprezintă întregul, iar distribuţia fizică o componentă a
acestuia. Dar asupra binomului logistică-distribuţie fizică vom reveni.
Într-o astfel de abordare, la nivelul unei firme având ca obiect de activitate producţia,
sistemul logistic va cuprinde trei componente de bază: distribuţia fizică, activităţile de
susţinere a producţiei şi aprovizionarea.
a) Distribuţia fizică are în vedere punerea la dispoziţia clienţilor a produselor
solicitate, urmărindu-se oferirea de utilităţi de formă, cantitate, timp şi loc, solicitate şi
aşteptate de cei plasaţi în avalul canalelor de marketing în care firma este implicată.
b) Deşi activitatea de producţie propriu-zisă nu intră în aria responsabilităţilor logistice,
sistemul logistic include şi atribuţiuni de asigurare a materialelor, componentelor şi
produselor în curs de prelucrare, potrivit necesarului solicitat în vederea realizării
producţiei stabilite. Desigur, activităţile de susţinere a producţiei au în vedere fluxurile
materiale din interiorul firmei.
c) Activităţile de aprovizionare (cumpărare, achiziţionare, procurare) a materiilor
prime, materialelor, produselor finite necesare procesului de producţie intră în sfera
operaţiunilor logistice, o asemenea componentă referindu-se la relaţiile ce se stabilesc între
firmă şi furnizorii ei, respectiv cei plasaţi în amonte faţă de întreprindere.
Cele trei categorii de activităţi se desfăşoară atât în interiorul firmei (activităţile de
susţinere a producţiei), cât şi la interfaţa cu secvenţele din aval şi amonte, în cadrul canalelor
de distribuţie (celelalte două).
Bineînţeles, activitatea logistică se referă şi la alte categorii de agenţi economici,
respectiv angrosişti, detailişti etc., cu particularităţile şi caracteristicile ce decurg din obiectul
de activitate al acestora. Astfel, la aceste două categorii de firme (angrosişti şi detailişti) în
sistemul logistic se vor regăsi numai două dintre cele trei componente prezentate mai înainte,
respectiv aprovizionarea şi distribuţia fizică. De menţionat însă că prin operaţiunile logistice
desfăşurate, operaţiuni desigur specifice, şi aceste categorii de firme creează, la rândul lor,
valoare şi avantaj competitiv.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazele Logisticii.pdf