Oferta

Capitolul 6

OFERTA

6.1. CONCEPTUL DE OFERTA

Activitatea unei unitati economice se concretizeaza în marfuri aduse pe piata pentru a satisface nevoile consumatorilor. Orice întreprindere produce „ceva” care se constituie în oferta pe piata. Nici-o unitate economica nu produce un bun sau serviciu fara sa aiba convingerea ca aceasta acopera o trebuinta, ca marfa respectiva se realizeaza, ca oferta sa va avea finalitate.

Ca si în cazul teoriei cererii si în teoria ofertei avem de a face cu cantitatea oferita dintr-un bun si cu oferta pentru bunul respectiv .

Cantitatea oferita reprezinta o anume cantitate dintr-un bun furnizata la un anumit pret, într-o anume perioada de un ofertant. Cresterea sau scaderea cantitatii oferite depinde exclusiv de evolutia pretului.

Oferta reprezinta relatia dintre cantitatea oferita dintr-un bun economic disponibila pentru vânzare si un anumit pret într-o perioada determinata. Cresterea sau scaderea ofertei nu depinde de pret, ci de alti factori, denumiti conditiile ofertei.

Cantitatea dintr-un bun economic oferita pe piata de toti ofertantii reprezinta oferta totala, sau oferta de piata.

Cantitatea vânduta dintr-un bun este diferita de oferta totala si este mai mica decât aceasta.

Elementul care influenteaza în mod hotarâtor diferenta dintre oferta totala si cantitatea vânduta este pretul.

Pretul trebuie privit din trei unghiuri:

- al producatorului, acesta fiind pretul minim la care doreste sa vânda produsul;

- al consumatorului, pretul pe care acesta este dispus sa-l ofere pentru bunul respectiv;

- al pietei, sau de echilibru, pretul la care se vinde respectiv se cumpara bunul pe piata.

În functie de natura bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta:

a. oferta de bunuri independente (calculatoare, autoturisme, mobila, confectii etc.);

b. oferta complementara, când dintr-un bun principal (petrol, stofa, carne, lapte etc.) rezulta mai multe bunuri secundare ( benzina, motorina, confectii din stofa, preparate din carne, produse lactate etc.);

c. oferta mixta, când mai multe bunuri satisfac aceeasi cerere (bauturi racoritoare, fructe, cafea, ceai etc.).

În economia concurentiala nivelul preturilor nu ramâne constat o perioada prea mare de timp, el scade si creste în functie de oportunitatile de moment sau de perspectiva ale ofertantilor sau consumatorilor. Din acest motiv cantitatea vânduta creste sau scade în functie de evolutia pretului si odata cu ea si oferta pentru bunul respectiv. Fiecarui nivel al pretului îi corespunde o anumita cantitate oferita pe piata.

Când pretul creste cantitatea oferita se mareste, deoarece ofertantii sunt interesati sa vânda o cantitate cât mai mare la un pret ridicat. Daca pretul scade cantitatea oferita scade. Aceasta este legea ofertei.

Relatia dintre pret si cantitatea oferita poate fi evidentiata de functia ofertei. Functia, de regula, este exponentiala, dar la fel ca la cerere se lucreaza mai usor cu functia liniara de forma , adica oferta pentru bunul X (Qx) este functie de pretul unitar al respectivului bun (Px) si cantitatea oferita (q), ceea ce înseamna ca: .

Datele necesare sunt înscrise în tabelul 6.1, iar reprezentarea grafica a acestei functii este fig. 6.1.

Tabelul 6.1. Cantitatea oferita din produsul X la

diferite niveluri ale pretului

Ziua Pretul unitar al produsului X

-mii lei/bucata- Oferta din produsul X

-mii bucati-

A 5 100

B 10 200

C 15 300

D 20 400

La un pret de 5 mii lei/bucata ofertantii sunt dispusi sa aduca pe piata 100 mii bucati din bunul X, iar la 20 mii lei/bucata ei sunt dispusi sa ofere 400 mii bucati. Urmarind acest mecanism pe graficul din fig.5.1. cresterea sau scaderea pretului produce glisarea punctului de referinta, de exemplu C, în sus devenind D sau în jos, devenind B sau A. Functia rezultata din datele disponibile este

Când se analizeaza oferta, factorii care o influenteaza, precum costul productiei, taxele si subventiile, numarul firmelor care produc bunul respectiv, pretul altor bunuri, politica generala a statului în domeniul respectiv, previziunile privind evolutia pretului, evenimente social-politic si naturale, curba ofertei se deplaseaza la dreapta sau la stânga, devenind O* sau O**. Acest proces este cunoscut si sub denumirea de extensia sau contractia ofertei.

De exemplu, modernizarea procesului de productie pentru bunul X a determinat reducerea costului acestuia, astfel ca ofertantul poate produce mai multe produse cu aceleasi resurse. În acest caz, oferta la acelasi nivel al pretului se va mari, deplasându-se spre dreapta.