Cuprins
- Capitolul 1: CONŢINUTUL, FUNCŢIILE ŞI NECESITATEA CONDUCERII
- MACROECONOMICE PREVIZIONALE
- 1.1. Conţinutul conducerii macroeconomice 5
- 1.2. Ştiinţa previziunii 6
- 1.3. Funcţiile conducerii macroeconomice 8
- Capitolul 2: TIPOLOGIA FORMELOR ŞI INSTRUMENTELOR
- UTILIZATE ÎN PREVIZIONAREA MACROECONOMICĂ
- 2.1. Consideraţii teoretice despre prognozare. Clasificarea prognozelor 11
- 2.2. Consideraţii privind planificarea şi planul macroeconomic 14
- 2.3. Planificarea centralizată şi planificarea orientativă 16
- 2.4. Fiabilitatea previziunilor macroeconomice. 17
- Capitolul 3: EVOLUŢIA CICLICĂ A ECONOMIILOR NAŢIONALE
- CONTEMPORANE
- 3.1. Fluctuaţiile ciclice şi trendul economic 19
- 3.2. Tipologia ciclurilor economice
- 3.2.1. Consideraţii privind ciclurile economice lungi
- 3.2.2.. Ciclurile majore şi fazele acestuia
- Capitolul 4: SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL ACTIVITĂŢII DE
- PREVIZIONARE
- 4.1. Sistemul indicatorilor utilizaţi în activitatea previzională 24
- 4.2. Sistemul conturilor (contabilităţii) naţionale
- 4.2.1. Structura sistemului conturilor naţionale
- 4.2.2. Conţinutul şi calculul principalilor indicatori sintetici ai
- sistemului conturilor naţionale
- 4.2.3. Utilizarea sistemului conturilor naţionale în activitatea de
- previzionare
- Capitolul 5: METODE ŞI TEHNICI DE ELABORARE A
- PREVIZIUNILOR
- 5.1. Cadrul metodologic al previzionării macroeconomice
- 5.1.1. Structurarea şi fundamentarea previziunilor
- 5.1.2. Fluxul logic al lucrărilor de previzionare macroeconomică.
- 5.2. Clasificarea metodelor şi tehnicilor de previzionare
- macroeconomică
- 5.3. Metode fundamentale de previzionare macroeconomică 39
- 5.4. Metode de previziune pe elemente
- 5.4.1. Metoda extrapolării
- 5.4.2. Metoda interpolării
- 5.5.Metode structurale de previziune
- 5.6. Metoda modelării economico-matematice
- 5.6.1. Modele previzionale bazate pe funcţii de producţie
- 5.6.2. Modele previzionale de simulare
- 5.7. Metode intuitive
- 5.8. Metode de echilibrare (balanţe previzionale)
- PREVIZIUNE MACROECONOMICĂ
- Capitolul 6: MODELE INTERRAMURI. BALANŢA LEGĂTURILOR DINTRE
- RAMURI
- 6.1. Conţinutul balanţei legăturilor dintre ramuri 57
- 6.2. Modelul static al balanţei legăturilor dintre ramuri 60
- 6.3. Elaborarea modelului balanţei legăturilor dintre ramuri pentru
- perioada de previziune
- Capitolul 7: PREVIZIUNEA RESURSELOR UMANE 68
- 7.1. Raportul populaţie-economie 68
- 7.2. Resursele umane în modelele creşterii economice 69
- 7.3. Elaborarea prognozei demografice 72
- 7.4. Elaborarea prognozei forţei de muncă 74
- 7.5. Elaborarea prognozei productivităţii muncii 78
- Capitolul 8: PREVIZIONAREA CREŞTERII ECONOMICE 84
- 8.1. Consideraţii privind teoria creşterii economice 84
- 8.2. Modelarea creşterii economice 85
- Capitolul 9: PREVIZIONAREA RELAŢIILOR ECONOMICE EXTERNE 88
- 9.1. Conţinutul activităţii de prognozare a relaţiilor economice externe 88
- 9.2. Metode şi tehnici de prognozare a relaţiilor economice externe 91
- Capitolul 10: APLICAŢII PRACTICE 96
- Utilizarea metodei extrapolării la elaborarea previziunilor 96
- Probleme rezolvate 96
- Probleme propuse 106
- Bibliografie 108
Extras din curs
PREVIZIUNE MACROECONOMICĂ
CONŢINUTUL, FUNCŢIILE ŞI NECESITATEA CONDUCERII
MACROECONOMICE PREVIZIONALE
1.1. CONŢINUTUL CONDUCERII MACROECONOMICE
Sub aspect teoretic, conducerea înseamnă elaborarea unor principii, a unor metode şi
tehnici de lucru cu caracter general care, transpuse în practică, să asigure folosirea optimă
a potenţialului productiv.
Sub aspectul acţiunii practice, conducerea înseamnă aplicarea acestora la condiţiile
concrete în care funcţionează organismul economic şi îmbunătăţirea lor în raport cu
cerinţele realităţii în continuă dezvoltare şi perfecţionare.
Conducerea se exercită la nivel macro, mezo şi microsocial, precum şi la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, respectiv la nivel regional, în funcţie de veriga organizatorică la care se
adoptă deciziile, acestea fiind instrumentele specifice ale conducerii. Conducerea la diferite
niveluri se particularizează nu numai prin sfera de cuprindere, prin formele şi metodele acţiunii
practice de conducere, ci şi prin însăşi esenţa sa.
Astfel, conducerea la nivel macro-social, în mod deosebit conducerea macroeconomică, se
exercită asupra unor probleme majore care privesc întreaga societate, întreaga naţiune, ca de
exemplu:
- fundamentarea ritmurilor de creştere pentru indicatorii sintetici, pentru mărimile
economice agregate: produs global brut, produs intern brut, produs intern net, produs naţional
brut, produs naţional net, pe total economie şi pe locuitor;
- modernizarea structurilor economico-sociale şi proiectarea traiectoriei de creştere
economică;
- fundamentarea şi reglarea raţională a proporţiilor economice sintetice, prin evaluarea şi
ierarhizarea corectă a nevoii sociale, în corelaţie strânsă cu potenţialul economico-social şi
fixarea ordinii de prioritate în alocarea acestuia;
- definirea strategiilor pentru desfăşurarea unor procese cu orizont de timp îndelungat, ca de
exemplu, în domeniul dezvoltării şi aplicării ştiinţei şi tehnologiilor, al formării şi perfecţionării
forţei de muncă;
- participarea eficientă la circuitul economic mondial şi combinarea optimă a factorilor
PREVIZIUNE MACROECONOMICĂ
interni şi externi în procesul creşterii economice.
În lumea contemporană, conducerea macroeconomică, în calitatea sa de componentă de
bază a conducerii întregului sistem al activităţilor sociale, a devenit o necesitate obiectivă, datorită
următoarelor împrejurări:
- în primul rând, este vorba de condiţiile materiale ale producţiei moderne,
caracterizate prin dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, adâncirea diviziunii sociale a
muncii, diversificarea şi multiplicarea centrelor de decizie, accentuarea proceselor de
specializare şi cooperare în producţie, creşterea caracterului social al producţiei ca rezultat al
desfăşurării revoluţiei tehnico-ştiinţifice pe plan mondial;
- în al doilea rând, economiile contemporane sunt mecanisme vaste şi complexe, mai
ales în condiţiile descentralizării, proprie economiilor liberalizate, constituite din numeroase
elemente structurale, între care există raporturi multiple de interdependenţă. Pentru ca fiecare
element structural să-şi poată desfăşura normal activitatea este necesar ca alte elemente
structurale să furnizeze mijloacele sau capitalul tehnic, financiar şi uman şi să-i absoarbă
produsele;
- în al treilea rând, revoluţia tehnico-ştiinţifică mondială exercită o influenţă puternică
nu numai asupra forţelor de producţie ci şi asupra organizării şi conducerii activităţilor
economice. În aceste condiţii, conducerea trebuie să asigure coordonarea activităţii ştiinţifice şi
utilizarea optimă a ştiinţei şi tehnicii în activitatea economică.
Componentele principale ale sistemului conducerii macroeconomice sunt următoarele:
sistemul principiilor fundamentale de conducere;sistemul de organizare;mecanismele de studiere
a trebuinţelor sociale, de determinare, atragere şi alocare a resurselor, de producere, repartizare
şi utilizare finală a produsului naţional, de echilibrare a balanţei de plăţi externe;sistemul
criteriilor de eficienţă în diferite sfere şi la diferite niveluri organizatorice;sistemul pârghiilor şi
stimulentelor economice specifice conducerii; sistemul mecanismelor speciale pentru accelerarea
sau frînarea desfaşurării unor procese; sistemul informaţional; sistemele de adoptare a deciziilor,
de control, analiză şi evaluare a rezultatelor, de corectare a deciziilor potrivit noilor
condiţii;modalitaţile de adaptare a mecanismelor economice la condiţiile noi apărute pe plan
intern şi extern.
1.2. ŞTIINŢA PREVIZIUNII
Unul din atributele conducerii în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiiţifice este de a coordona
activitatea de cercetare tehnico-ştiinţifică şi de a promova în practica social-economică cele mai
noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. În acest context, în cadrul activităţii de cercetare
Preview document
Conținut arhivă zip
- Previziune Macroeconomica.pdf