Cursuri de Marketing Turistic

ASPECTE GENERALE PRIVIND APLICAREA MARKETINGULUI IN DOMENIUL TURISMULUI

1. Definiţii şi concepte

1.1. Conceptul de marketing turistic

1.2. Justificarea existenţei unui marketing propriu domeniului turismului

1.3. Mixul de marketing în turism

1.1. Conceptul de marketing turistic (1)

Dificultăţile apărute în valorificarea patrimoniului turistic şi îndeosebi în folosirea integrală a capacităţilor de transport şi a celor hoteliere, precum şi cererea de servicii suplimentare au generat creşterea interesului pentru implementarea marketingului în domeniul turismului.

1.1. Conceptul de marketing turistic (2)

Eugeniu Nicolescu defineşte marketingul turistic ca fiind “acea politică promovată de o întreprindere de turism care, prin cercetarea permanentă a condiţiilor pieţei (a consumului turistic), atât prezente, cât şi de perspectivă, urmăreşte să determine adaptarea continuă a ofertei proprii la aceste condiţii în vederea satisfacerii optimale a cerinţelor şi realizării, pe această bază, a unei activităţi economice rentabile”.

1.1. Conceptul de marketing turistic (3)

Oscar Snak defineşte marketingul turistic ca fiind “strategia organizatorilor de turism şi a prestatorilor de servicii turistice în condiţiile existenţei pieţei cumpărătorului, arta de a descoperi noi clienţi, de a pătrunde pe noi pieţe sau segmente de piaţă, de a menţine şi cultiva pieţele tradiţionale”. Marketingul presupune, înainte de toate, cunoaşterea profundă a exigenţelor şi tendinţelor pieţei turistice şi, pe baza lor, orientarea ofertei de servicii în conformitate cu dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei strategii de distribuţie etc., utilizarea unor instrumente eficiente de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitatea activităţii turistice.

1.1. Conceptul de marketing turistic (4)

Acum, la începutul secolului XXI, noile tehnologii vin să modifice situaţia tradiţională. In orice moment, un nou concurent poate bulversa lanţul valorii. Concurenţa devine astfel “glocală”, în acelaşi timp globală şi locală. Fiecare întreprindere de turism se poate adresa în egală măsură lumii întregi, dar adaptându-se local fiecărei pieţe turistice.

Ca atare, principiile Noii Economii trebuie aplicate şi marketingului turistic.

1.1. Conceptul de marketing turistic (5)

Conform acestor precizări, marketingul turistic poate fi definit ca ”arta de a utiliza într-o manieră metodică tehnicile de cercetare şi analiză a pieţei şi tehnologiile informaţionale pentru a cunoaşte şi penetra pieţele emiţătoare şi a satisface în cele mai bune condiţii psihosociologice pentru vizitatori şi turişti, precum şi pentru populaţia autohtonă, nevoile latente sau exprimate ale călătorilor turişti.”

Informaţia a devenit o materie primă, o resursă esenţială. Fiecare furnizor de informaţii (lanţuri şi asociaţii hoteliere, restaurante, firme de închiriat maşini, agenţii de turism, oficii naţionale de turism) trebuie să răspundă la această provocare: furnizarea şi organizarea de informaţii uşor accesibile şi atrăgătoare, fiabile şi aduse la zi.

In viitorul apropiat, principalele activităţi nu vor mai fi numai B2B (business to business) sau B2C (business to consumer), ci S2S (services to services): o reţea virtuală de întreprinderi specializate care vor oferi servicii cu valoare adăugată. Rezultatul îl va reprezenta o personalizare completă pentru consumator şi utilizarea unui marketing one to one (turist individual sau întreprindere de turism) şi un acces tot mai larg la ansamblul informaţiilor turistice din lume.

1.2. Justificarea existenţei unui marketing propriu domeniului turismului

cererea turistică se caracterizează printr-o foarte mare elasticitate în raport cu nivelul veniturilor şi preţurilor şi ea este foarte sensibilă la contextul politic şi social. De asemenea, ea se caracterizează prin sezonalitate în timp, spaţiu şi motivaţie şi prin fenomenul de saturaţie;

produsul turistic este rigid, chiar dacă el este oferit de un număr mare de întreprinderi. Datorită faptului că oferta nu este mobilă, nu este stocabilă, serviciile turistice sunt consumate in situ. Hotelul, aeroportul, baza de agrement nu pot fi transferate la sfârşitul sezonului turistic într-o altă regiune, deci oferta turistică nu se poate adapta la variaţiile cererii în timp şi spaţiu.