Analiza Comparativă a Estoniei și Anguillei din Punct de Vedere al Industriei

INTRODUCERE

Unul dintre principalele fenomene social–economice ale secolului nostru îl constituie dezvoltarea continuă şi foarte rapidă a turismului intern şi internaţional, atât la nivel mondial, cât şi la nivel de regiuni geografice. Această dezvoltare se remarcă în special din a doua jumătate a secolului XX, când turismul a căpătat un aspect mult mai complex din punct de vedere economic, social şi spiritual.

Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Turismului, noile tendinţe identificate în ultimii ani sunt: creşterea cererii pentru noi destinaţii, precum şi pentru servicii de bună calitate, utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor moderne pentru serviciile de rezervare, informaţii şi marketing, creşterea numărului de persoane interesate de turismul etnic, religios, cultural sau rural.

Pe fondul crizei economice din 2009, la nivel mondial, activitatea din turism a înregistrat o scădere de 5,5%. Potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism, cele mai afectate segmente au fost cele ale turismului de afaceri şi a celui de vacanţă. Prognozele pentru anul 2010 sunt însă optimiste, estimându-se o stabilizare, pe fondul creşterii de pe pieţele emergente, cum sunt India sau China.

În aceste condiţii este interesant de analizat situaţia actuală a turismului în două ţări total diferite, cum sunt Estonia şi Anguilla. Diferenţele pleacă de la simpla poziţionare geografică, până la modul în care este abordată şi desfăşurată activitatea de turism, fiecare încercând să îşi valorifice cât mai bine resursele de care dispune în prezent dar şi potenţialul concurenţial. Fiecare se confruntă cu efectele crizei economice, chiar dacă într-o măsură diferită.

Analiza din punct de vedere turistic a Estoniei şi Anguillei reprezintă scopul proiectului de faţă. Vor fi prezentate atât impactul turismului asupra economiilor celor două ţări, cât şi strategiile pe care acestea le-au adoptat în domeniu. Deasemenea, o diagnoză din punct de vedere turistic (SWOT) va evidenţia atât punctele forte şi slabe ale celor două ţări, cât şi oportunităţile de care pot profita în viitor, şi ameninţările din mediul extern care le pot afecta strategiile din perioada imediat următoare.

Proiectul are ca obiective: sintetizarea tendinţelor în industria turismului mondial, prin analiza a două ţări situate în zone geografice complet diferite, observarea modului în care Estonia şi Anguilla aleg să îşi valorifice potenţialul turistic, şi, poate cel mai important, identificarea unor strategii eficiente adoptate de cele două ţări şi analiza acestora, în încercarea de a găsi metode de aplicare la realităţile turismului românesc.

România are un mare potenţial geografic, natural, dar şi cultural. Conform estimărilor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism, România ocupă locul patru în topul ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a acestui domeniu, cu o creştere anuală a potenţialului turistic de 8% din 2007, până în 2016. După comerţ, turismul este cea de-a doua ramură importantă în sectorul serviciilor, fiind caracterizat prin dinamism şi rapiditate a evoluţiei. Realitatea este însă că turismul românesc are nevoie urgentă de strategii potrivite, iar modelele ţărilor vecine pot fi puncte de plecare în alegerea soluţiilor care să-l revitalizeze şi să îl transforme într-un sector competitiv.

Cap. І. PREZENTAREA ESTONIEI ŞI ANGUILLEI

Capitolul de faţă tratează comparaţia celor două state alese de noi : Estonia şi Anguilla. Vă vom arată asemănările şi deosebirile statelor după istorie, aşezare geografică, suprafaţă, populaţie, climă, relief, politică, economie şi nu în ultimul rând după turismul acestora. Pentru început vă pot spune că Estonia este un stat din Europa de Nord iar Anguilla este un stat din Antilele Mici. Mai multe veţi afla pe parcursul desfăşurării acestui capitol.

1.1. Istoria celor două state

După cum bine stim fiecare stat are o istorie mai mult sau mai puţin interesantă si fiecare se mandreşte cu ea.

În cazul nostru istoria Estoniei, la fel ca cea a altor state balcanice, a fost o succesiune de lupte pentru păstrarea independenţei şi a integritaţii naţiunii împotriva invaziilor naţiunilor vecine, iar în Anguilla pacea nu s-a păstrat şi de-a lungul istoriei, această colonia a trecut prin perioade interesante şi câteodată tulburi, care au avut un impact direct asupra situatiei socio-politice.

Pe teritoriul de astăzi al Estoniei încă din preistorie locuiau proto-europeni, care au fost asimilaţi de către fino-ugrici. Ţara a trecut printr-un vast proces de creştinizare, iniţiat de germani şi danezi prin câteva războaie în 1208, urmând ca aceasta să fie cucerită în 1227. Din Evul Mediu şi până în Epoca Modernă, Estonia a fost controlată de diverse puteri nord-europene, precum Danemarca, Suedia, Polonia şi în final Rusia. Ruşii care erau determinaţi să obţină o “poartă” spre regiunea baltică au obţinut acest stat din Suedia după tratatul de la Nystadt, din 1721. După ce Germania a invadat Uniunea Sovietica în cel de-al doilea razboi mondial, Estonia a devenit cea de a 15-a republică sovietică socialistă. Au trecut patru decenii până când Mihail Gorbachev, ca secretar general al partidului comunist, a oferit şansa unei schimbări pentru statele baltice.

În 1990 partidul comunist estonian a votat în favoarea independenţei totale faţă de Uniunea Sovietică, insă a lăsat o perioadă de tranziţie de 6 luni până la desparţirea finală. Recunoaşterea internaţională a statului estonian a fost urmată de intrarea în Naţiunile Unite şi de aderarea la Uniunea Europeană in 2004. (vezi anexa 1).