Merchandising

Importanţa merchandisingului în comerţul cu amănuntul

Punctul de vânzare, inima comerţului cu amănuntul, nu este numai un simplu spaţiu, ci şi un creator de valoare, care se adaugă produselor vândute, pentru că el oferă consumatorului un serviciu în plus faţă de cel asigurat de către producător prin produsul creat. Frecventând un magazin, consumatorul “economiseşte’’ timp, efort, fără a fi nevoie să apeleze la fiecare producător pentru a-şi acoperi cerinţele de consum.

Mai mult ca niciodată, în zilele acestea clientul alege din spaţiu o formă de vânzare în funcţie de atracţia magazinului, ambianţa, dispunerea produselor, într-un cuvânt, în funcţie de merchandisingul aplicat în magazin. Este partea vizibilă a ice-bergului reprezentând marketingul gândit de către comerciant, a cărei parte scufundată disimulează importanţa şi complexitatea punerii sale în funcţiune.

Introducerea formelor noi de vânzare a determinat modificări de ordin funcţional în organizarea magazinelor şi a dat un impuls în modernizarea tehnicii comerciale. Noile tehnici comerciale concep activitatea economică într-un mod specific: acesta este un mod al merchandisingului.

Fig. 1.1. Punctele de referinţă ale merchandisingului [2, 141]

Concept, evoluţie şi tipologii

Merchandisingul reprezintă ansamblul tehnicilor provenind din marketingul şi pragmatismul aplicat de către distribuitor şi producător separat sau împreună cu scopul de a îmbunătăţi rezultatul punctului de vânzare prin creşterea atractivităţii produselor sale şi prin căutarea satisfacţiei consumatorului. Merchandisingul constituie un ansamblu de tehnici pentru rentabilizarea şi gestionarea la maxim a punctului de vânzare luând acele măsuri menite să sprijine vânzările. El trebuie să fie rezultatul unui parteneriat între distribuitor şi producător caracterizat prin: pragmatism şi preocupare (atenţie), rigoare, imaginaţie şi creaţie (inovaţie).

Merchandisingul reprezintă un ansamblu de tehnici orientate spre a pune produsele la dispoziţia consumatorului, făcând investiţia făcută în magazin rentabilă. Atât timp cât va exista vânzare en-detaille, cu obiectivul de a obţine anumite beneficii, există merchandising.

Comerţul de mâine va trebui să substituie în vânzare argumentarea verbală prin cea vizuală. Un bun plan de merchandising permite ca produsul să se prezinte singur şi să se ofere mai bine clientului. Merchandisingul serveşte pentru a vinde mai mult şi mai bine în mod direct. Procesul de vânzare nu este decât un proces de comunicare vizuală, văzul reprezentând 80% din percepţia umană, auzul implică 10% iar restul de 10% simţul tactil, mirosul şi gustul. Aceasta înseamnă că vizualul este fundamental pentru a vinde, la fel ca şi participarea clientului în procesul de cumpărare. Merchandisingul oferă această posibilitate prin apropierea mărfurilor de ochii şi mâinile cumpărătorilor.