Servicii Turistice și Hoteliere

1.1. LOCUL TURISMULUI ÍN ECONOMIA UNEI ÞÁRI

Dezvoltarea sectoarelor de prestaÇii de servicii, ca operaÇii auxiliare sau complementare la schimburile de márfuri, a márit importanÇa turismului ca activitate de sine státátoare. Datá fiind natura sa çi formele concrete de exprimare, pe plan internaÇional s-a acceptat, la ínceput ín mod convenÇional, apoi definitiv, ca turismul sá fie inclus ín conceptul de comerþ invizibil. Potrivit teoriei economice generale, comerÇul invizibil grupeazá toate tranzacÇiile economice care nu au ca obiect schimbul de márfuri corporale çi transferul de capitaluri. Prin asimilare cu exportul çi importul de márfuri, comerÇul invizibil se referá la acele prestári de servicii care, ín relaÇia dintre rezidenÇi, dau naçtere la intrári çi ieçiri de valutá. Ín practica internaÇionalá, acestor operaÇiuni li se atribuie denumirea de comerÇ cu servicii non-factor, ele nereprezentand factori ai producÇiei de márfuri.

ComerÇul invizibil, reunind o serie de tranzacÇii specifice, printre care çi turismul, alcátuieçte aça-numita balanþá invizibilá, parte componentá a balanÇei de pláÇi externe. De aici decurge çi necesitatea ca analiza comerþului invizibil sá se facá nu numai pe total, ci çi pe fiecare categorie de operaÇiuni invizibile ín parte. Açadar, íntre turismul internaÇional, pe de o parte, comerÇul invizibil çi balanÇa de pláÇi externe, pe de altá parte, existá aceeaçi dependenÇá ca de la parte la íntreg.

Creçterea considerabilá a íncasárilor çi respectiv a pláÇilor pentru turismul internaÇional a dus implicit la creçterea influenÇei acestuia ín cadrul operaÇiunilor de comerÇ invizibil çi a balanÇelor de pláÇi externe. Pe un plan mai larg, Çinånd seama de ínsemnátatea turismului internaÇional ín economia a numeroase Çári, nu mai existá nici un motiv care sá ne determine sá facem o distincÇie íntre industria turismului çi industriile tradiÇionale de export. Dimpotrivá, avantajele pe care le prezintá turismul au determinat multe Çári sá-çi sporeascá eforturile pentru dezvoltarea acestuia, considerat pe buná dreptate ca fiind un factor extrem de important al economiei naÇionale, aparÇinand serviciilor aflate ín pliná ascensiune. Aceastá afirmaÇie poate fi argumentatá printr-o serie de date statistice care aratá cá, ín ultimul timp, íncasárile din turism au sporit íntr-o proporÇie çi íntr-un ritm superior exporturilor mondiale.

De altfel, ín literatura de specialitate sunt precizate criteriile care pot fi luate ín considerare atunci cånd considerám turismul ca ramurá distinctá a economiei naÇionale, incadratá, cum se çtie, ín sectorul terÇiar. Dintre acestea menÇionám cåteva:

- ponderea populaÇiei ocupatá ín unitáÇile çi instituÇiile cu profil turistic ín totalul populaÇiei active a unei tári;

- contribuÇia turismului la crearea produsului intern brut;

- íncasárile obÇinute din turismul internaÇional ín totalul exportului de márfuri çi servicii;

- valoarea capitalului fix (actualizatá) íncorporatá ín baza tehnico-materialá a turismului çi compararea ei cu cea existentá ín íntreaga economie naÇionalá;

- specializarea forÇei de muncá din acestá activitate specificá.

Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient sá arátám cá, ín prezent, ín statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect ín activitatea turisticá, ponderea acesteia ín crearea produsului intern brut al acestor Çári fiind, ín medie, de 4%.

Dubla manifestare, comercialá çi turisticá (export çi import), demonstreazá çi un anumit nivel de specializare internaÇionalá ín turism, mai exact o anumitá specializare ín interiorul pieÇei mondiale a turismului. Fiecare Çará exportá çi importá produse çi servicii turistice.Pentru acest motiv, cheltuielile destinate turismului internaÇional reprezintá, la råndul lor, o componentá importantá a importurilor mondiale de márfuri çi servicii. La multe state pláÇile destinate importului de turism reprezintá scurgeri valutare importante, care uneori afecteazá echilibrul lor valutar. Statisticile internaÇionale ne aratá cá, ín aproape toate Çárile industrializate ín care turismul joacá rolul de ramurá de export, el se constituie, ín acelaçi timp, çi ín sursá importantá de cheltuieli valutare. Numai cá, aici trebuie sá observám relaÇia de interdependenÇá dintre cele douá variabile: se cheltuieçte mult, dar se çi obÇine mult din turism.

De pildá, ponderea cheltuielilor destinate turismului internaÇional ín totalul importurilor de márfuri çi servicii se ridicá ín Austria la 12%, ín Danemarca la 7,3%, ín ElveÇia la 6,4%, ín Suedia la 6,8% ç.a.m.d. Ín cea mai mare parte, aceste importuri sunt considerate importuri de completare necesare producÇiei turistice. Ín cazul Çarilor date ca exemplu mai sus, acest efort nu este resimÇit prea tare.