Extras din curs
Introducere
Serviciile Internet au dus la crearea unui mediu alternativ de afaceri fatã de cel
clasic. Comertul online, bursele online, consultanta online, serviciile bancare online sau
Internet banking si promovarea online sunt domenii care încep sã însumeze miliarde de
dolari la nivel mondial.
Pe lângã mediul de afaceri, serviciile Internet îsi pun amprenta asupra altor
domenii, cum ar fi: cel social, al sãnãtãtii, educatiei, stiintei, divertismentului si, nu în
ultimul rând, cel guvernamental.
La nivel social, serviciile Internet au o semnificatie foarte importantã pentru un
grup tot mai cuprinzãtor de oameni. Prin intermediul lor, oamenii comunicã, împãrtãsesc
idei, formeazã cluburi si chiar se cãsãtoresc.
Ultima idee în acest sens, consideratã de unii avangardistã, de unii stranie si de altii
interesantã, este „second life”; individul îsi poate crea o altã viatã. El poate cumpãra si
vinde proprietãti, îsi poate alege vecinii, poate dezvolta afaceri si îsi poate întemeia o
familie.
La nivelul sãnãtãtii, serviciile Internet îsi pun amprenta asupra obtinerii de
informatii, propagãrii rezultatelor si chiar în oferirea de recomandãri.
Educatia este influentatã prin oferirea unui suport ce permite interactiunea de la
distantã a profesorului cu audienta. De asemenea, serviciile Internet permit accesarea unor
biblioteci de date deosebit de cuprinzãtoare.
stiinta este influentatã prin informatia deosebit de cuprinzãtoare regãsitã, prin
propagarea foarte rapidã a ultimelor realizãrii si îmbuntãtirea comunicãrii dintre oamenii
de stiintã la nivel mondial.
La nivelul divertismentului, serviciile Internet sunt implicate mai ales ca mediu de
transmisie, mãrind zona de difuzare la o dimensiune neatinsã de niciun alt mediu de
comunicare. Pe lângã aceasta, serviciile Internet permit crearea grupurilor de discutii pe
diferite teme.
Administratia publicã beneficiazã semnficativ de aportul serviciilor Internet. Prin
intermediul acestora, statul se apropie mult de cetãtenii sãi, multe aspecte devin mai
transparente iar cetãteanul se simte mult mai aproape si protejat de autoritãtile publice.
Toate aceste concepte descrise sumar s-au impus sau urmeazã sã se impunã,
afectând într-un mod sau altul universul în care trãim.
3
Capitolul I.
Internet - tehnologie si mediu de afaceri în economiile moderne
1.1. Scurt istoric al dezvoltãrii Internetului la nivel mondial
Punctul de pornire sau data nasterii Internetului poate fi considerat anul 1958, când
URSS a lansat primul satelit artificial al Pãmântului, iar SUA a început sã caute o solutie
ca în cazul unui atac nuclear sã aibã un sistem de comunicatie viabil între centrele de
comandã de pe teritoriul SUA. Ideea era de a exista o solutie, în cazul în care conexiunea
sau legãtura era întreruptã într-un punct, ca informatia sã ajungã la destinatia initialã.
Calculatoarele client foloseau un minimum de informatii iar în momentul în care
transmisia de date întâlnea un obstacol, se gãsea o alta cale cãtre adresa cãutatã. Pentru
acest proiect, Departamentul Apararii al SUA a înfiintat ARPANET- Advanced Research
Projects Agency Network- care urma sã se ocupe de stiinta si tehnologia aplicate în armatã.
În perioada 1960-1970 au loc câteva evenimente importante pentru dezvoltarea
Internetului. Apar primele lucrãri despre pachete comutate: Leonard Kleinrock de la MIT
publicã prima lucrare despre teoria pachetelor comutate. Paul Boran de la Rand
Corporation publicã lucrarea “On distributed Communications Networks”, care introduce
conceptul de retele comutate (Packet switching). Joseph Licklider si Wesley Clark publicã
lucrarea “On-line Man Computer Communication” prezentând conceptul de “Galactic
Network”, prin care oamenii ar fi putut sã acceseze datele de pe orice computer conectat la
o retea indiferent de distanta dintre calculatoarele conectate în aceeasi retea1.
În 1965, prin intermediul ARPA, are loc conectarea la distantã fãrã pachete comutate
a douã calculatoare la care se conecteazã ulterior si al treilea. Este vorba de conectarea
MIT si a System Development Corporation (Santa Monica), care sunt conectate direct prin
intermediul unei linii telefonice dedicate de 1200bps. Ulterior, se conecteazã si un
calculator al ARPA pentru a forma “Reteaua Experimentalã”2.
În 1966 se vorbeste pentru prima datã de reteaua ARPA si anume ARPANET, iar în
1967 Larry Roberts publicã articolul “Multiple Computer Networks and Intercomputer
Communication” în legãturã cu designul ARPANET. Tot în acest an are loc întâlnirea
celor trei echipe proprietare de retele de pachete independente (RAND, NPL- National
Physical Laboratory în Middlesex) când se stabileste termenul de pachet. Ca idee, NPL
deja folosea linii dedicate de 768bps. Un an mai târziu, NWG- Network Working Group
(NWG) începe sã dezvolte protocoale de gãzduire pentru comunicatia prin ARPANET.
În anul 1969, ARPANET este însãrcinatã de cãtre Ministerul Apãrãrii sã realizeze
cercetãri în domeniul retelisticii (networking), astfel încât sunt create Noduri (Bolt Beranek
and Newman Inc construieste Procesoare de Mesaje de Interfatã- IMP- Interface Message
Processors) si sunt utilizate linii telefonice de 56kbps furnizate de AT&T3. În acest mod,
au fost create patru noduri, care au fost racordate ulterior la sistemele de calcul ale armatei.
Aceastã retea este consideratã “strãmosul” Internetului.4 Cele patru noduri erau formate din
trei universitãti si un institut de cercetare:
.. UCLA- creat la 30.08.1969 ca Centru de Mãsurã
.. Stanford Research Institute- creat la 01.10.1969 ca Centru de Informare
1 www.anisp.ro
2 www.zakon.org/robert/internet/timeline
3 www.zakon.org/robert/internet/timeline
4 Gh. Epuran – Cybermarketing, Ed. Plumb, 1999
4
.. UC Santa Barbara- creat la 01.11.1969 cu rol de mediere
.. UTAH- creat 01.12.1969 cu rol de Graficã
Tot în aceastã perioadã sunt publicate primele norme ale Internetului denumite RFCuri.
Primele RFC-uri au fost “Host Software” publicatã pe data 07.04.1969 si “Network
Timetable” publicatã pe data 29.10.1969.
Anul 1970 reprezintã anul aparitiei primei retele radio bazatã pe pachete, denumitã
ALOHANET, dezvoltatã de Norman Abramson de la Universitatea Hawaii, care va fi
conectatã la ARPANET în 1972. ALOHANET a reprezentat punctul de plecare pentru
ceea ce a reprezentat mai târziu protocolul de comunicatie “ethernet”.
De asemenea, 1970 reprezintã si anul aparitiei protocolului “GAZDÃ-GAZDÔ al
ARPANET (host to host protocol)5, precum si începutul utilizãrii protocolului NCP
(Network Control Protocol). Acest protocol a fost utilizat pânã în 1982 când a fost înlocuit
cu protocolul utilizat si în zilele noastre- TCP/IP.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Suport de Curs Marketing Bacau.pdf