Algebră liniară, geometrie

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 98 în total
Cuvinte : 16343
Mărime: 547.12KB (arhivat)
Publicat de: Flaviu Ghinea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.Dr. Ciprian RUJESCU
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

Extras din curs

Algebră vectorială

§ 2. Dreapta şi planul în spaţiu

§ 3. Geometria diferenţială a curbelor şi suprafeţelor în spaţiu

§ 4. Conice pe ecuaţia generală. Suprafeţe de ordinul II. Sfera

1

28

51

67

Bibliografie 96

§.1. Algebră vectorială

1. Sisteme de coordonate pe dreaptă

Definiţia 1 O dreaptă pe care s-a luat o origine O, o unitate u de măsură şi

un sens de parcurs, se numeşte axă (figura 1).

sens negativ sens pozitiv

O(0) M(x)

u

fig.1.

Punctului M i se asociază x∈R care se numeşte coordonata punctului faţă

de axa considerată şi ea depinde de origine, unitate de măsură şi de sens.

O(0) O'(a)

a

M(x)

M2(x-a)

M1(-x)

fig.2.

Datorită faptului că există un sens pozitiv şi sensul opus este sensul

negativ, punctului M(x) îi corespunde punctul M1(-x).

Dacă luăm o nouă origine O'(a) atunci punctul M are coordonata x faţă de

vechea origine şi coordonata x-a faţă de noua origine (figura 2).

O M M2(x2) 1(x1)

fig.3.

Definiţia 2 Segmentul M1M2

unde M1(x1), M2(x2) se numeşte orientat de

la M1 la M2 şi avem : M1M2

= {x∈[x1,x2]}, M1M2

= x2 - x1 , lungimea

algebrică M1M2 = x2 - x1, M1M2 fiind segmentul neorientat şi

M1M2 = M1M2 (figura 3).

Observaţia 1 Lungimea algebrică este pozitivă dacă M2 este la dreapta lui

M1 şi negativă, în sens contrar, dacă sensul pozitiv este luat de la stânga la

dreapta.

Teorema 1 (Relaţia lui Chasles). Dacă avem punctele M1(x1), M2(x2),

M3(x3), atunci M1M2 + M2M3 + M3M1 = 0.

Demonstraţie Avem: M1M2 = x2 - x1

M2M3 = x3 - x2

M3M1 = x1 - x3

care prin adunare dau relaţia cerută.

Definiţia 3 Fie M1(x1), M2(x2), x1< x2 şi M(x) atunci x =

x1 x2

1

+

+

λ

λ este

coordonata punctului care împarte segmentul M1M2 în raporul λ unde

λ= =

M M

MM

x x

x x

1

2

1

2

.

Expresia coordonatei se află uşor din λ =

x x

x x

1

2

sau λx2 - λx1 = x -x1 sau

x(1-λ) = λx2 + x1 sau x =

x1 x2

1

+

+

λ

λ , dacă λ = 1 atunci x =

x1 x2

2

+

şi M este

mijlocul segmentului M1M2 .

Observaţia 2 Dacă avem M(x), coordonata x se mai numeşte şi abscisă, iar

dacă x∈R, axa pe care se află punctul M se numeşte axa numerelor reale sau axa

reală.

Preview document

Algebră liniară, geometrie - Pagina 1
Algebră liniară, geometrie - Pagina 2
Algebră liniară, geometrie - Pagina 3
Algebră liniară, geometrie - Pagina 4
Algebră liniară, geometrie - Pagina 5
Algebră liniară, geometrie - Pagina 6
Algebră liniară, geometrie - Pagina 7
Algebră liniară, geometrie - Pagina 8
Algebră liniară, geometrie - Pagina 9
Algebră liniară, geometrie - Pagina 10
Algebră liniară, geometrie - Pagina 11
Algebră liniară, geometrie - Pagina 12
Algebră liniară, geometrie - Pagina 13
Algebră liniară, geometrie - Pagina 14
Algebră liniară, geometrie - Pagina 15
Algebră liniară, geometrie - Pagina 16
Algebră liniară, geometrie - Pagina 17
Algebră liniară, geometrie - Pagina 18
Algebră liniară, geometrie - Pagina 19
Algebră liniară, geometrie - Pagina 20
Algebră liniară, geometrie - Pagina 21
Algebră liniară, geometrie - Pagina 22
Algebră liniară, geometrie - Pagina 23
Algebră liniară, geometrie - Pagina 24
Algebră liniară, geometrie - Pagina 25
Algebră liniară, geometrie - Pagina 26
Algebră liniară, geometrie - Pagina 27
Algebră liniară, geometrie - Pagina 28
Algebră liniară, geometrie - Pagina 29
Algebră liniară, geometrie - Pagina 30
Algebră liniară, geometrie - Pagina 31
Algebră liniară, geometrie - Pagina 32
Algebră liniară, geometrie - Pagina 33
Algebră liniară, geometrie - Pagina 34
Algebră liniară, geometrie - Pagina 35
Algebră liniară, geometrie - Pagina 36
Algebră liniară, geometrie - Pagina 37
Algebră liniară, geometrie - Pagina 38
Algebră liniară, geometrie - Pagina 39
Algebră liniară, geometrie - Pagina 40
Algebră liniară, geometrie - Pagina 41
Algebră liniară, geometrie - Pagina 42
Algebră liniară, geometrie - Pagina 43
Algebră liniară, geometrie - Pagina 44
Algebră liniară, geometrie - Pagina 45
Algebră liniară, geometrie - Pagina 46
Algebră liniară, geometrie - Pagina 47
Algebră liniară, geometrie - Pagina 48
Algebră liniară, geometrie - Pagina 49
Algebră liniară, geometrie - Pagina 50
Algebră liniară, geometrie - Pagina 51
Algebră liniară, geometrie - Pagina 52
Algebră liniară, geometrie - Pagina 53
Algebră liniară, geometrie - Pagina 54
Algebră liniară, geometrie - Pagina 55
Algebră liniară, geometrie - Pagina 56
Algebră liniară, geometrie - Pagina 57
Algebră liniară, geometrie - Pagina 58
Algebră liniară, geometrie - Pagina 59
Algebră liniară, geometrie - Pagina 60
Algebră liniară, geometrie - Pagina 61
Algebră liniară, geometrie - Pagina 62
Algebră liniară, geometrie - Pagina 63
Algebră liniară, geometrie - Pagina 64
Algebră liniară, geometrie - Pagina 65
Algebră liniară, geometrie - Pagina 66
Algebră liniară, geometrie - Pagina 67
Algebră liniară, geometrie - Pagina 68
Algebră liniară, geometrie - Pagina 69
Algebră liniară, geometrie - Pagina 70
Algebră liniară, geometrie - Pagina 71
Algebră liniară, geometrie - Pagina 72
Algebră liniară, geometrie - Pagina 73
Algebră liniară, geometrie - Pagina 74
Algebră liniară, geometrie - Pagina 75
Algebră liniară, geometrie - Pagina 76
Algebră liniară, geometrie - Pagina 77
Algebră liniară, geometrie - Pagina 78
Algebră liniară, geometrie - Pagina 79
Algebră liniară, geometrie - Pagina 80
Algebră liniară, geometrie - Pagina 81
Algebră liniară, geometrie - Pagina 82
Algebră liniară, geometrie - Pagina 83
Algebră liniară, geometrie - Pagina 84
Algebră liniară, geometrie - Pagina 85
Algebră liniară, geometrie - Pagina 86
Algebră liniară, geometrie - Pagina 87
Algebră liniară, geometrie - Pagina 88
Algebră liniară, geometrie - Pagina 89
Algebră liniară, geometrie - Pagina 90
Algebră liniară, geometrie - Pagina 91
Algebră liniară, geometrie - Pagina 92
Algebră liniară, geometrie - Pagina 93
Algebră liniară, geometrie - Pagina 94
Algebră liniară, geometrie - Pagina 95
Algebră liniară, geometrie - Pagina 96
Algebră liniară, geometrie - Pagina 97
Algebră liniară, geometrie - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Algebra Liniara, Geometrie.pdf

Alții au mai descărcat și

Calculul Aproximativ al Integralelor Multiple

INTRODUCERE Această lucrare intitulată ,,Calculul aproximativ al integralelor multiple” este structurată pe patru capitole: Capitolul I...

Algebră și Geometrie pentru Inginerie Economica

ALGEBRĂ LINIARĂ CAPITOLUL 1 SPAŢII VECTORIALE §1. Spaţii vectoriale Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice,...

Algebră

2.1 Sfera Definitia 1.1 Se nume¸ste sfer˘a mul¸timea tuturor punctelor din spa¸tiu pentru care distan¸ta la u punct fix numit centrul sferei este...

Analiză Matematică

Curs 1 Relatii. Corpul numerelor reale 1 Relatii Notiunea matematica de relatie are un grad mare de generalitate. Definirea si dezvoltarea...

Spațiu Vectorial în Raport cu un Corp K

Definitia 1.1. Se numeste spatiu vectorial (liniar) în raport cu corpul K, multimea X nevida, înzestrata cu o lege de compozitie interna (notata...

Elemente de Teoria Numerelor

1.1. Introducere Noţiunea de corp a apărut în urma încercărilor de abstractizare şi de extindere la alte mulţimi a regulilor de calcul cu numere...

Algebră liniară

SEMINARUL NR.1 ALGEBRØA LINIARØA 1 an univ. 2006/2007 1. SØa se calculeze determinant¸ii: a) 2 1 3 3 2 0 2 1 2 b) 2 2 1 1 1 3 3 2 1 0...

Te-ar putea interesa și

Sisteme de ecuații

INTRODUCERE Ca urmare a gradului înalt de abstracţie atins de matematică în secolul nostru, există o tendinţă în fiecare dintre noi de a căuta să...

Curbura grupurilor pseudo-riemanniene

INTRODUCERE CURBURA GRUPURILOR PSEUDO-RIEMANNIENE este, in mare măsura, o tema inedita care reflecta proprietati geometrice ale grupurilor Lie....

Polinoame

INTRODUCERE Studiul polinoamelor și ecuațiilor algebrice constituie o parte a matematicii foarte importantă datorită exercițiilor numeroase și...

Serii de puteri în mulțimea numerelor complexe

1 Serii numerice 1.1 Notiuni introductive In domeniul matematicii, o serie se poate de ni, aproximativ, ca ind o adaugare in nita de elemente,...

Rotații

ARGUMENT: ACEST PROIECT LA INFORMATICĂ CONSTĂ ÎN PREZENTAREA ÎN LIMBAJUL DE PROGRAMARE TURBO PASCAL A UNEI PROBLEME CE ÎŞI PROPUNE SĂ EXPUNĂ CÂT...

Algebră liniară și geometrie analitică diferențială

P1.1 In se dau vectorii: , , . a. Să se determine dimensiunea subspaţiului generat de aceşti trei vectori; b. Să se determine varietatea liniară...

Algebră și Geometrie pentru Inginerie Economica

ALGEBRĂ LINIARĂ CAPITOLUL 1 SPAŢII VECTORIALE §1. Spaţii vectoriale Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice,...

Mecanică teoretică

Capitolul 1 Mecanic˘a geometric˘a ”La început a fost mecanica. (Max von Laue, Mecanica, cf. [43], p. 25)” Mecanica clasic˘a (newtonian˘a) are un...

Ai nevoie de altceva?