Gastroenterologie

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 6800
Mărime: 47.43KB (arhivat)
Publicat de: Timotei Irimia
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Buceanu Magda

Extras din curs

Aparatul digestiv este alcatuit din mai multe segmente cu o structura si functii bine definite:

1.Gura= primul segment al tubului digestiv ; este o cavitate care contine dintii si limba. Are rol in functia de masticatie pt. formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functie de fonatie, receptoare, de aparare si functie fizionomica.

2. Esofagul= este un organ tubular musculo-membranos care face legatura intre faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie determina bolul alimentar sa treaca din faringe in esofag spre cardia si de aici in stomac.

3. Stomacul= este un organ cavitar musculo-glandular situat intre esofag si intestinul subtire. Are forma unei pere sau a literei „J” ca un carlig si primeste alimentele din esofag. Are doua functii:

_ functia motorie= prin care framanta alimentele primite, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza mai departe in duoden;

_ functia secretoare= prin care intervine in digerarea proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsinei. Deasemeni prin mucusul protector pe care il secreta are rol protector, de aparare a mucoasei gastrice de actiunea sucului gastric.

4. Intestinul subtire= incepe de la pilor ( orificiul la care se termina stomacul) si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. Se compune din trei elemente:

a) duoden cu doua functii importante: motorie( prin care impinge chimul alimentar in jejun in cateva secunde); secretorie prin care elaboreaza secretina( cu rol in stimularea pancreasului), enterokinaza( cu rol in formarea tripsinei) si mucus . In duoden chimul alimentar sosit din stomac se amesteca cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.

b) jejun

c) ileon

Aceste doua portiuni au un calibru mic, ocupa cea mai mare parte a cavitatii peritoneale si au trei functii:

= functie motorie= cu miscari pendulare de amestec al chimului alimentar si miscari peristaltice de propulsare a chimului alimentar;

= functie secretorie= de eliberare a unor fermenti: erepsina( rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici); lipaza intestinala( rol in scindarea grasimilor neutre); dizaharide precum maltoza, zaharoza si izomaltoza (rol in degradarea glucidelor pana la maltoza cand sunt absorbite);

=functie de absorbtie= prin vilozitatile intestinale( se absorb principiile alimentare, apa, sarurile minerale, vitamine).

5. Intestinul gros= este segmentul terminal al tubului digestiv, are o lungime de 1,5-3m, si este impartit in urmatoarele segmente:

a) cecul= situat in fosa iliaca dreapta. Pe partea sa interna se afla apendicele.

b) colonul ascendent= in flancul drept urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului.

c) colonul transvers= fixat de peretele posterior al abdomenului, pornind de la unghiul hepatic si merge pana la unghiul splenic.

d) colonul descendent= in flancul stang abdominal si se coboara pana la nivelul crestei iliace.

e) sigmoidul=se afla in continuarea colonului descendent, este situat in fosa iliaca stanga si pelvis, in forma literei”S” si se intinde pana in unghiul recto-sigmoidian.

f) rectul= este portiunea terminala, se intinde pana la anus prin care comunica cu exterioru.

Functiile colonului sunt: motricitate(prin contractii peristaltice asigura propulsia bolului fecal format, care se aduna in sigmoid si rect pt a fi expulzate); functie de secretie( secreta mucus); functie de absorbtie(apa, saruri, vitamine, glucoza ramasa) .

Fiecare segment al tubului digestiv, are o anumita patologie cu semne patognomonice.

Preview document

Gastroenterologie - Pagina 1
Gastroenterologie - Pagina 2
Gastroenterologie - Pagina 3
Gastroenterologie - Pagina 4
Gastroenterologie - Pagina 5
Gastroenterologie - Pagina 6
Gastroenterologie - Pagina 7
Gastroenterologie - Pagina 8
Gastroenterologie - Pagina 9
Gastroenterologie - Pagina 10
Gastroenterologie - Pagina 11
Gastroenterologie - Pagina 12
Gastroenterologie - Pagina 13
Gastroenterologie - Pagina 14
Gastroenterologie - Pagina 15
Gastroenterologie - Pagina 16
Gastroenterologie - Pagina 17
Gastroenterologie - Pagina 18
Gastroenterologie - Pagina 19
Gastroenterologie - Pagina 20
Gastroenterologie - Pagina 21
Gastroenterologie - Pagina 22
Gastroenterologie - Pagina 23
Gastroenterologie - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Gastroenterologie.docx

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacienților cu pancreatită acută gravă

Іntroducеrе Motto: ”Viața e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevărată simfonie. Totul în jurul nostru se repetă:...

Cancer de Col Uterin

I. PARTEA TEORETICĂ A. NOŢIUNI TEORETICE DE ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Aparatul genital feminin este alcătuit din organele genitale...

Bolile Digestive

Introducere Bolile digestive sunt boli de largă răspândire în populaţie, ocupând un loc important în morbiditatea generală. Ponderea mare pe care...

Boli cu transmitere hidrică

INFLUENTA APEI ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA: - BOLI VIRALE - BOLI BACTERIENE - BOLI PARAZITARE...

Giardioza

Giardioza Giardioza constituie o parazitoză de mare importanţă epidemiologică şi clinică datorită înaltei sale prevalenţe şi patogenităţi atât în...

Bolile Stomacului

Noțiuni sumare de anatomie și fiziologie Din esofag, alimentele, prin deschiderea reflexă a cardiei, își continuă drumul în stomac. Stomacul este...

Secreția biliară

Secretia bilei Una dintre functiile ficatului este aceea de a secreta bila, in mod normal intre 700 si 1200ml/zi- influentata de natura...

Colecistita Acută

Colecistita acuta este o afectiune care se întâlneste la orice varsta, cu maximum de frecventa la vârsta mijlocie. Raportul femei/barbati este de...

Te-ar putea interesa și

Hepatită cronică C - studiu retrospectiv asupra răspunsului la tratamentul antiviral 2009-2010

PARTEA GENERALĂ I.IMPORTANȚA INFECȚIEI CU VHC IN CONTEXT EPIDEMIOLOGIC 1.INTRODUCERE Infecțiile cronice hepatice virale sunt printre cele mai...

Referat - sănătate publică

Tema 1 Despre sănătate Nu există o definitie unică, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica...

Elastografia impulsională - Comparație între sonda M și XL folosite în evaluarea fibrozei hepatice

Motto: “Nihil sine Deo” Motivația Hepatitele reprezintă și astăzi una din marile probleme ale patologiei hepatice prin incidenţa ridicată a...

Analiza comparativă între Institutul Clinic Fundeni București și New York-Presbyterian Hospital

1. Prezentarea serviciului 1.1. Serviciul public de sanatate din Institutul Clinic Fundeni Bucuresti a. Denumirea institutiei care furnizeaza...

Proiect de practică în cadrul instituției Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon

Secţiunea I –a – Prezentarea instituţiei de practică 1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională Spitalul Clinic de...

Managementul Proiectelor - Spitalul Clinic Colentina - Dezvoltare Pavilion Cercetare

I. PROIECTUL 1.1 Titlul proiectului: „SPITALUL CLINIC COLENTINA – DEZVOLTARE PAVILION CERCETARE” 1.2. Acronimul proiectului: SCC-DPC 1.3....

Studiu Aplicativ privind Eficientizarea Activității în cadrul Spitalului Sfanta Maria Iasi

Organizarea şi funcţionalitatea Spitalului Sfanta Maria Iasi. 1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare a instituţiei publice Spitalul a...

Monografie financiară la Spitalul Sfânta Maria Iași

CAPITOLUL I. Organizarea si functionarea spitalului Sf. Maria Iasi I.1 Scurt istoric si obiectul de activitate Spitalul clinic de copii Sf....

Ai nevoie de altceva?